Sari la conținut

Sălile de fitness pentru copii, un nou trend

Țară, țară, vrem ostași, Rațele și vânătorii sau V-ați ascunselea sunt jocuri dragi ale copilăriei care ne-au ajutat să ne dezvoltăm musculatura, să socializăm și să respirăm aer curat. Obiceiurile copiilor de astăzi sunt însă foarte diferite și nici curtea școlii nu mai e deschisă după ore. În plus, un sfert dintre copiii români sunt supraponderali sau obezi. Unii părinți încearcă să îi obișnuiască pe cei mici cu mișcarea, așa că adaptează obiceiul vechi de când lumea la vremurile în care trăim. Astfel, au apărut primele săli de fitness pentru copii, cu aparate pe masura lor.

Şcoală 162 din Capitală. Trei generaţii de profesori de educaţie fizică şi sport s-au întâlnit pe acelaşi teren.

Profesorii Marcel Ionescu şi Traian Chiţu predau de aproape 50 de ani. Îşi amintesc şi astăzi cum se făcea sport în anii 80.

Marcel Ionescu, profesor emerit de educaţie fizică şi sport: „Le plăcea. În momentul în care cineva le aducea o minge, să zburde, nu ştiau să paseze, alergau după ea.”

Traian Chiţu, profesor de educaţie fizică şi sport: „Exista o luptă între clase, există o luptă, mergeam pe hipodrom şi jucam acolo fotbal între clase. Acum sunt competiţii, baza materială e din ce în ce mai bună, dar tre să existe şi aici preocupare.”

Directorul şcolii, şi el profesor de educaţie fizică, povesteşte că implicarea elevilor şi dorinţa de a face mişcare era mai mare la generaţiile trecute.

Dorin Stoican, directorul şcolii 162, profesor de educaţie fizică şi sport: „Aici, unde suntem acum în sala de sport, era un maidan. Am luat hotărârea împreună cu copiii să facem o baza sportivă, nu erau bani pe timpul acela, am cărat vreo 40 de basculante de pământ şi cu ei, cu cazmale, cu lopeţi, cu greble am făcut un foarte frumos teren de handbal şi 2 de volei, erau şi nişte copaci aici , nişte tei, era foarte frumos.”

Potrivit psihologilor, în copilărie se formează obiceiuri pe care le vom păstra pentru tot restul vieţii. Iar odată deveniţi adulţi vom deprinde tot mai greu comportamente noi.

Dorin Stoican, directorul şcolii 162, profesor de educaţie fizică şi sport: „Consider că cea mai importantă deprindere pe care trebuie să o formăm copilului este aceea de a practica independent exerciţiu fizic. Copilul trebuie să practice mişcarea nu doar până la 18 ani, până la 80-90 de ani.”

Petrică Bărbieru este profesor de educaţie fizică şi sport. Este un tânăr educat după 1990, când mişcarea era văzută văzută ca un moft chiar la şcoală.

Petrică Bărbieru, profesor de educaţie fizică şi sport: „Când eram elev învăţătoarea în orele de educaţie fizică făcea matematică sau română, ce considera dânsa. Pentru mine a fost oarecum problematic pentru că am făcut fotbal de mic şi îmi doream orele de educaţie fizică, să jucăm, să vedem care e mai bun, în ciclu primar deja apare spiritul de competiţie pentru copii.”

Adulţii de astăzi, elevii sedentari de ieri, încearcă să recupereze timpul pierdut. În aceste condiţii, industria fitness-ului este în creştere cu circa 25% în fiecare an, iar mişcarea a devenit o afacere estimată la peste 280 de milioane de euro în 2015, numai în România. Pe cât de interesaţi încep să fie adulţii de mişcare, pe atât de lipsiţi de interes sunt copiii.

Petrică Bărbieru, profesor de educaţie fizică şi sport: „Într-o zi când mă întorceam de la şcoală, pe o băncuţă în faţă blocului erau 3 copii. Am rămas puţin şocat, m-am gândit că se joacă, dar de unde, erau toţi cu telefoanele în mâna, se jucau un joc în serie. În reţea. Pentru mine a fost puţin şocant. Au ieşit afară să se joace. Dar pe telefon....!!!!!!!!”

Există însă şi copii care merg la săli de fitness dedicate lor.

Valentina Ioniţă , kinetoterapeut: „Un copil poate să înceapă să facă mişcare cam de la 4 ani, dar mişcare reprezentând întărirea tonusului muscular, făcând mişcări cardio, mişcări generale, pentru tot corpul.”

O imagine mult diferită de cea a copilăriei celor mai mulţi dintre noi, însă o activitate care îi bucură pe cei mici din generaţia 2.0.

Valentina Ioniţă, kinetoterapeut: „Deşi îi subestimăm şi considerăm că ei nu înţeleg anumite lucruri şi nu învaţă să facă teoretic ceva, e foarte important. În primul rând pentru o dezvoltare armonioasă, pentru că în ziua de azi nu se mai pune accent pe mişcare, în ziua de azi toată lumea e sedentară, petrec foarte mult timp la şcoală, after, tot ce presupune programul lor de zi cu zi presupune în ...stand... nu prea mai fac mişcare şi nu se mai pune accent.”

Medicii recomandă în special mişcarea în aer liber, într-un mediu nepoluat, însă în condiţiile în care 6 din 10 români nu practică deloc sport, orice modalitate prin care copiii sunt motivaţi să iasă din casă este binevenită. Nu uitaţi, însă, că exemplul personal este cel mai important, aşa că faceţi mişcare alături de cei mici.