Sari la conținut

Sănătatea privată e prea scumpă pentru români

Circa 93% dintre români sunt asigurați doar în sistemul public de sănătate, 2% au abonament la o clinică privată plătit integral sau parțial de angajator şi tot 2% deţin o asigurare privată de sănătate, potrivit unui studiu elaborat de compania de cercetare a pieţei GfK și citat de Mediafax.

Totodată, aproape 4% nu dețin niciun fel de asigurare.

Bucureștenii, deși se situează ușor sub media națională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajați (3,5%). De altfel, 2% dintre ei au chiar și partenerii de viață sau copiii incluși în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul țării aproape că nu se întâmplă deloc, se arată într-un comunicat al GfK.

Dobrogenii, muntenii și moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate - 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor și al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 - 34 ani, cu peste 16 procente de neasigurați.

"Deși sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populație are abonamente la clinici private. Această diferență reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piața serviciilor medicale private are un potențial mare de creștere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariați lucrează în mediul privat", a declarat Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.

Astfel, GfK concluzionează că există o serie de vulnerabilități importante ale sistemului public, însoțite de un potențial semnificativ de creștere la nivelul serviciilor medicale private.

Principalele obiceiuri sănătoase ale românilor sunt menținerea unei igiene corporale și orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă și o abordare optimistă a vieții (35%), dar și o alimentație bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%), menţionează studiul.

La polul opus, printre activitățile pe care le practică cel mai puțin se regăsesc administrarea de vitamine și suplimentare alimentare - peste jumătate dintre români afirmă că nu obișnuiesc să apeleze la aceste produse.

Mișcarea sau exercițiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, și consumul moderat de alcool și țigări nu se numără nici ele printre activitățile considerate importante pentru un stil de viață sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată țara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor față în față.