Sari la conținut

Statul își umilește propriii cetățeni. Drama prin care trec bolnavii de cancer din România

Deşi pare un om ca toţi ceilalţi, Pompiliu Moldovan duce o luptă grea de peste doi ani, de când a primit diagnosticul cancer de piele.

Pompiliu Moldovan, pacient: S-au făcut mai multe analize şi o analiză de mutaţie genetică din care a rezultat că singurul medicament care este valabil pentru această boală sau ar putea să aibă eficiență este un medicament foarte scump, de generaţie nouă.

Citostaticele care îl puteau salva nu se aflau însă pe lista medicamentelor compensate. Viaţa lui atârna de o sumă uriaşă: 32.000 de lei pe lună. Ca să îşi permită tratamentul şi-a vândut tot ce avea.

Pompiliu Moldovan: Am cheltuit în jur de 70-80.000 de euro, bani pe care i-am obţinut din vânzarea unui apartament, adică apartamentului, nu aveam mai multe, pe care îl aveam, a unei maşini şi din împrumuturi pe care le-am făcut la diverse bănci şi la persoane fizice.

Fără bani, fără casă şi în continuare cu nevoie de medicaţie, a dat statul în judecată. Şi a câştigat.

Pompiliu Moldovan: Primesc medicamentele începând cu luna noiembrie a anului 2014, de fapt din decembrie primesc tratamentul, nu banii, efectiv tratamentul.

Cu această problemă se confruntă zilnic sute de români puşi în faţă bolii. De șapte ani pacienţii au acces la aceleaşi medicamente compensate, deşi pe piaţă au apărut tratamente oncologice de ultimă generaţie, care pot face adesea diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiilor Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România: În noiembrie s-a reactualizat lista cu 23 de molecule de care nu beneficiem nici în ziua de azi, deoarece acele molecule nu au fost susţinute şi financiar. Deci prin Hotărâre de Guvern, Guvernul îşi încalcă hotărârile. De aceea noi am hotărât să acţionăm statul în judecată. Suntem în plin proces, am câştigat nouă procese, avem peste 70 de pacienţi care şi-au câştigat dreptul în instanţă, dintre care 50 sunt doar pe oncologie. Avem şi pe alte patologii cronice.

Deocamdată însă statul pierde procese pe bandă rulantă, în loc să asigure banii necesari cumpărării noilor tratamente. Însă, chiar şi atunci când medicamentele sunt gratuite există şanse că acestea să nu se găsească în farmacii sau în spitale.

Cezar Irimia: Avem chiar pe hematologie un produs foarte ieftin care nu se găseşte de ceva timp şi e indispensabil în tratamentele hematologice de cancere ale sângelui.

O explicaţie ar putea fi că unele medicamente nu sunt suficient de profitabile pentru a fi aduse pe piaţă de către distribuitori. În plus, profesorul Florin Bădulescu, co-preşedintele Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România, spune că legea achiziţiilor publice ar trebuie să fie diferită pentru medicamente.

Prof. dr. Florin Bădulescu: Eu nu pot să fac achiziţii de creioane sau caiete, tablă asfalt, cot la cot cu medicamentele. Ori aici trebuie clar o politică guvernamentală de vârf, pe dreptul la tratament, pentru că oricum, asiguratul dă banii, dar eu dau tratamentul când vreau! Mai mult, e legea făcută, am făcut comandă, nu are de două luni să îmi aducă medicamentul, dar banii sunt daţi. Eu nu pot banii ăia să îi reiau să iau altceva!

O altă problemă a bolnavilor de cancer: de multe ori trebuie să plătească investigaţii imagistice, pentru că fondurile se termină. Acestea sunt esenţiale pentru că medicul oncolog să poată stabili un tratament ori să afle unde sunt localizate metastazele.

Cezar Irimia: Pacienţii noştri trebuie să aştepte luni de zile să le vină rândul la o investigaţie imagistică, luni în care ar putea pierde lupta cu boala. Deci terapeutul nu îi poate indica linia terapeutică dacă nu are toate aceste elemente care să hotărască linia terapeutică de abordat.

Ca şi cum lista problemelor nu ar fi destul de lungă, mulţi medici oncologi aleg clinicile private sau emigrează. Astfel, marile spitale de stat rămân fără doctori. De exemplu, spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova mai are doar 2 medici oncologi.

Prof. dr. Florin Bădulescu: Mulţi bolnavi nu vor mai putea fi primiţi aici, întrucât s-au redus şi paturile, rămânând doi. Suntem doi doctori. Și aşa am acceptat 30 de paturi.

Numărul tot mai mic de paturi şi tot mai mare de bolnavi este însă o problemă la nivel naţional. Dovadă stau mărturiile pacienţilor: „Au fost cazuri în care în spital am stat şi mi s-a făcut tratament şi am stat câte două în pat. Este îngrozitor. Condiţiile nu sunt cele mai bine. Şi mi-am dat seama că dincolo de pacientul oncologic, sistemul acesta de sănătate este mult mai bolnav decât noi”.

Într-un sistem în care lipsurile sunt la ordinea zilei, cei care reuşesc totuşi să supravieţuiască se confruntă cu o nouă dramă: recuperarea după citostatice.

Prof. dr. Florin Bădulescu: Dezechilibrele ionice, hidroelectrolitice, insuficienţă renală de la aceste medicamente nu se rezolva în cele 4-6 zile durata medie de spitalizare.

Nu doar că programele naţionale lipsesc, însă de multe ori şefii de spitale abia îşi permit să acopere cheltuielile legate de spitalizare.

Prof. dr. Florin Bădulescu: 1.000 de lei primesc pentru 4-6 zile de spitalizare. 400 de lei e o pungă de sânge. Dacă eu îi dau două pungi de sânge, restul vin cu bani de acasă. Şi asta pentru că în România segmentul ăsta imediat post terapeutic nu este pregătit.

Speranţă totuşi există. Din martie anul acesta Casa Naţională de Asigurări de sănătate a anunţat renunţarea la listele de aşteptare pentru pacienţii bolnavi de cancer. Astfel, aceştia primesc tratament în cel mult o lună. În plus, de la 1 mai pacienţii vor putea face gratuit radioterapie şi în clinicile private.