Sari la conținut

STUDIU. Peste 50% dintre români dau bani medicilor, dar şi paznicilor din spitale sau laboranţilor

FOTO: MediafaxFoto

Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) şi care a fost aplicat la nivel naţional de CSOP relevă faptul că fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de „atenţii” sau bani.

Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit „atenţii” sau bani personalului medical.

Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenţi au oferit bani sau „atenţii” medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau „atenţii”şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.).

Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de "stimulente" tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

În acelaşi timp, conform studiului, astfel de "stimulente" au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă sau indirectă, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

În aproximativ 10 la sută dintre cazurile în care pacienţii internaţi au oferit bani sau „atenţii” medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau „atenţii”, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau „atenţii” sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.

Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit „atenţii” sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.

În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013).

Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplată) (14%).

Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri şi de studii al respondenţilor. Cu cât nivelul de instruire şi venitul subiectului creşte, cu atât salariul care ar trebui oferit medicului creşte, a relevat studiul citat.

Referitor la cauzele identificate de respondenţi pentru nivelul sporit de corupţie percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificaţi o serie de factori: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală.

Dintre factorii legislativi, respondenţii au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariţiei corupţiei în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenţi), precum şi absenţa legislaţiei axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenţi au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocraţia excesivă, iar 17% au reclamat incompetenţa personalului de conducere.

În ceea ce priveşte factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de insuficienţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienţa structurilor de control din sistemul medical.

Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenţi au reclamat ca factor favorizant obişnuinţa pacienţilor de a oferi bani sau „atenţii”, 29% recunoscând că fenomenul corupţiei poate fi favorizat şi de "complicitatea" pacienţilor, în timp ce 27% fac referire şi la lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate.

Analizând gradul de cunoaştere a legislaţiei privitoare la semnalarea cazurilor de corupţie, un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcţionează un consiliu etic care are în atribuţii gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deşi 25% dintre respondenţi ştiu despre această instituţie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

În ceea ce priveşte percepţia pacienţilor intervievaţi asupra măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achiziţiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenţi au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenţa unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente şi consumabile în sectorul sanitar.

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului "Buna Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc", implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.