Sari la conținut

Vârsta din buletin, diferită de cea a organismului. Care este vârsta creierului tău

Poate să fie un pacient de 50 de ani în buletin, dar creierul să arate ca la 70 de ani sau ca la 20 de ani!”, a spus Mihaela Camelia Minea, medic specialist geriatru.

„Dumnezeu ne-a dat un număr de 10 la puterea a 11-a miliarde de celule nervoase. Dar să nu uităm că noi pierdem o celulă pe secundă şi că în secunda aceasta am pierdut o celulă. Unde sunt pierderile mari? La enervare, la ceartă, la furie”, a explicat Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie.

„A crescut din ce în ce mai mult rata îmbătrânirii precoce cerebrale pentru că stresul şi stresorii sunt din ce în ce mai prost manageriaţi”, a spus Luiza Spiru, şeful clinicii de Psiho-Geriatrie de la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias şi preşedintele fundaţiei Ana Aslan International.

Luiza Spiru este primul medic din România specializat pe îmbătrânirea cerebrală precoce a tinerilor. A coordonat un program naţional de pregătire a specialiştilor din ţară în domeniul prevenţiei. Tocmai de aceea este considerată urmaşa Anei Aslan.

Am educat în ultimii trei ani 4.400 de specialişti în domeniul îmbătrânirii precoce cerebrale, atât asistenţi medicali, cât şi doctori din şapte specialităţi medicale, de la medicina de familie, neurologie, pihiatrie, geriatrie, iamagistică, medicină de laborator”, a spus Luiza Spiru.

La profesorul Luiza Spiru ajung cele mai complicate cazuri. Unul dintre ele este cel al unui tânăr care, deşi împlinise 29 de ani, avea creierul unei persoane de 80 de ani!

Persoana respectivă a fost cel mai tânăr pacient activ care a venit la o vârsta tânară, dar de ce? Pentru că era un om foarte educat. Şi şi-a dat seama că ceva nu e în regulă”, a povestit Luiza Spiru.

Dacă până nu demult uitarea era asociată mai degrabă cu vârsta a treia, astâzi, tot mai mulţi tineri care nici măcar nu au ajuns la 30 de ani se plâng de faptul că uită. Când ar trebui să îşi facă griji şi să meargă la medic?

„Când avem mici scăderi de performanţă intelectuală, mici scăderi de memorie, tulburări de atenţie, când în loc de pix îi spun şiret. Fără să îmi dau seama, am încurcat un cuvânt. Când am plecat într-o direcţie şi am ajuns acolo şi am uitat pentru ce m-am dus, deci reiau procesul de gândire”, a spus Alexandru Vlad Ciurea.

„Atunci când nu ne mai putem concentra pe obiectivele pe care le avem profesional, atunci când uităm cuvinte uzuale sau ele dispar din fluxul nostru verbal. Am observat că ăsta este unul din primele motive care îi sesizează pe tinerii activi, că uită, le dispar de pe limbă cuvintele uzuale şi îşi aduc aminte după aceea”, a precizat Luiza Spiru.

În aceste cazuri se pot face teste care vor arăta vârsta reală a creierului. Astfel de investigaţii se realizează gratuit în cele 10 centre de memorie din ţară, cu o trimitere de la medicul de familie. La cabinetul specialiştilor, primul pas este o discuţie medic-pacient.

Fiecare îmbătrâneşte în funcţie de istoria lui de viaţă! Toţi avem emoţiile noastre, pozitive, negative, un mediu educaţional în care am avut şansa sau neşansa să ne naştem”, a spus Luiza Spiru.

Următorul pas este efectuarea unor teste specifice. Acesta, de exemplu, poate diagnostica un deficit cognitiv lejer.

„Încercaţi să construiţi această figură cumva logic, respectând toate detaliile acestui desen”, a spus Mihaela Camelia Minea, medic specialist geriatru.

Cerem pacientului să copieze acest desen fiind foarte atent la toate detaliile, îl rugăm să se concentreze foarte bine, apoi distragem atenţia pacientului 2-3 minute cu orice întrebare despre dumnealui şi apoi îi solicităm să facă acest desen din memorie. În cazul bolilor de memorie moderat severe nu prea se descurcă”, a spus Mihaela Camelia Minea.

Dacă apar leziuni demielinizante, deci sunt anumite modificări imagistice care coroborate cu datele din evaluarea noastră ne-ar duce cu gândul la un debut al unei boli de memorie şi în felul ăsta am putea actiona foarte bine pe segmentul de prevenţie”, a mai spus Luiza Spiru.

Este vorba de aceste şenţulete care apar din exterior spre interiorul materiei cenuşii. Acestea ne arată nouă gradul de atrofie corticală”, a precizat Mihaela Camelia Minea.

De asemenea, sunt indicate analize speciale pentru a afla nivelul de serotonină, melatonină şi dopamină al fiecărei persoane, substanţe responsabile şi pentru îmbătrânirea prematură a creierului. În final, medicii recomandă efectuarea unui RMN, care va arăta în ce măsură creierul a fost afectat.

Pacientul mai poate beneficia de o monitorizare a stresului pe baza a doi electrozi, în 72 de ore, pacientul desfăşurându-şi activitatea în mod normal în cursul acestor trei zile, dar acest sistem practic poate determina starea pacientului, practic în momentul în care e la serviciu, când e la o petrecere, când are o activitate mai stresantă”, a mai spus Mihaela Camelia Minea.

În funcţie de toate aceste rezultate se poate face un plan de intervenţie pentru a opri moartea prematură a celulelor nervoase, care ar duce, într-un final, la apariţia unei boli care nu pot fi tratate, precum Alzheimer.

De la mod de viaţă, de la schimbări esenţiale în ceea ce înseamnă modalitatea de precepţie a propriei vieţi şi la măsuri practice pe care le iei în acest sens, până la scheme de tratament care includ medicamente şi non-medicamente, adică suplimente alimentare, şi când spun stil de viaţă mă refer şi la ceea ce i se potriveşte fiecăruia dintre cei care au astfel de probleme”, a spus Luiza Spiru.

Din păcate, majoritatea tinerilor consideră normal atât stresul, cât şi depresiile, insomniile sau faptul că uită din când în când. Pe scurt, ignoră semnalele pe care corpul le transmite. Medicii avertizează însă că, netratate, aceste probleme avansează, între 12 şi 15% în fiecare an. Astfel, vârsta la care apar bolile de memorie specifice bătrâneţii a scăzut îngrijorător în ultimii ani.