Viitorul antibioticelor este pus sub semnul întrebării
Statele Unite cheltuie anual 20 de miliarde de dolari pe tratarea infecțiilor rezistente, dar alte 35 de miliarde sunt factura productivității reduse, spitalizările și concediile medicale. Soluția ar fi dezvoltarea unor antibiotice capabile să anihileze tulpinile care s-au tot modificat, în vreme ce medicamentele au rămas în urmă.
„Potrivit estimărilor noastre, costul pentru aceste investiții ar putea fi de minimum 16 miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani și maximum 37 de miliarde. Privită în context global și comparată cu prețul lipsei de acțiune, costurile sunt, de fapt, foarte mici”, spune Jim O'Neill, autorul studiului.
Dar pentru companiile farmaceutice, antibioticile nu sunt profitabile. Johnson and Johnson, Pfizer și Roche, toți rămân cu profituri anuale de peste 10 miliarde de dolari. Pfizer de pildă operează cu o marjă de profit de circa 40%, în vreme ce în cazul companiilor de energie procentul e adesea sub 10%.
Antibioticele însă au marje mici de profit, iar cercetarea mănâncă mulți bani și ani de zile. Astfel că Pfizer și-a închis departamentul principal de cercetare pentru antibiotice iar Johnson and Johnson a renunțat complet la teste. E multă muncă la mijloc și vânzările sunt mici.
Antibioticele sunt prescrise pentru circa o săptămână, iar pentru companii e mult mai lucrativ să investească în medicamente cu utilizare de lunga durată, precum cele pentru scăderea colesterolului.
„În mod inevitabil, aceste companii trebuie să încerce să-și sporească profitabilitatea. Poate că soluția de compromis ar fi ca guvernul să ofere anumite stimulente”, spune Jane Foley, analist Rabobank.
Guvernul Statelor Unite vrea să dubleze investițiile în cercetare și să ofere laboratoarelor private aproape un miliard de dolari pe an. Dar, dezvoltarea unui nou medicament costă în medie peste un miliard de dolari, se lovește de bariere legislative greu de spart, iar dacă totuși ajunge pe piață poate fi prea scump pentru buzunarul consumatorului.
„La un nivel ne imaginăm ca instituțiile financiare globale sau națiunile din G20 să împartă costurile în funcție de PIB-ul fiecăreia. La celălalt nivel, industria farmaceutică în sine este așteptată să ofere o mare parte din acele finanțări”, mai spune Jim O'Neill.
GlaxoSmithKline și Roche au declarat că vor arunca o privire asupra recomandărilor, însă nu s-au aruncat să promită investiții.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
