Sari la conținut

Bujorul, propus să devină floarea națională a României

În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-maicii-domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.

La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).

„Purta bacanta-mi nuferi, bujori şi violete,

Înveşmântată magic în daurite plete...”

În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.

Plecând de la semnificaţiile bujorului în folclorul românesc, de la prezenţa sa în literatură, pictură şi mai ales în motivele tradiţionale ale portului popular, Florin Toma, conferenţiar doctor în cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti a pus bazele unui proiect unedit.

„Bujorul românesc, floarea naţională a României” este proiectul pe care profesorul Toma l-a iniţiat în urmă cu doi ani. Cu gândul ca şi noi, românii, să avem un simbol floral care să ne reprezinte. I s-a alăturat Andreea Tănăsescu, antreprenor şi fondatoarea comunităţii „La blouse roumaine”.

Florin Toma, iniţiatorul proiectui, profesor universitar: Ideea mi-a venit văzând că noi nu avem în mod oficial o floare naţională. În toţi anii de când predau această disciplină, le-am spus studenţilor mei că eu văd bujorul ca fiind floarea cea mai potrivită pentru acest rang, pentru titlu de floare naţională. Pe măsură ce au trecut anii, am descoperit tot mai multe argumente care fac ca bujorul să fie specia cea mai îndreptăţită pentru titlul de floare naţională.

Andreea Tănăsescu, coordonator proiect: Bulgaria are o adevărată industrie a trandafirului bulgăresc. Când ne gândim la Canada, ne gândim la frunza de arţar în principal. Olanda, Japonia, din ce în ce mai multe ţări, chiar dacă nu au simboluri oficiale, îşi promovează foarte mult flora şi fauna, iar simbolurile vegetale sunt printre cele mai puternice.

Florin Toma: Avem de exemplu în Japonia, avem crizantema ca floare naţională a familiei imperiale, această crizantemă se întâlneşte şi pe stema de stat, dar japonezii mai au şi o floare naţională populară, cireşul ornamental.

Un lucru mai puţin ştiut, spun iniţiatorii proiectului, este faptul că în România, motivele florale cusute pe ia românească reprezintă, de fapt, bujori.

Florin Toma: Dacă veţi urmări costumele noastre populare, indiferent de zona din care acestea fac parte, veţi găsi foarte mulţi bujori. Ori este şi asta o dovadă a faptului că românii îndrăgesc foarte foarte mult această specie. Ori având bujorul declarat în mod oficial ca floare naţională, putem să ne identificăm în plan internaţional prin acest element de identitate naţională.

Andreea Tănăsescu: Este o poveste cusută de ţărăncile noastre din timpuri străvechi, în care reuşim să găsim simboluri ale comunităţii locale din care vin şi bineînţeles că simbolurile florale, vegetale sunt printre cele mai frecvente. Şi atunci am zis hai să facem o comparaţie cu florile, cu mediul de unde vine ia, să înţelegem că ia nu este doar un obiect de modă din care trebuie să cumpărăm 20 şi să le aruncăm la coş, ci reprezintă un tablou brodat.

Aproximativ 100.000 de persoane au numele sau prenumele Bujor, o tradiţie cu rădăcini tot în folclor.

Andreea Tănăsescu: De la cântece cu bujori, sunt cusuţi, acum am descoperit, sunt cusuţi bujori pe foarte multe textile de casă, pe foarte multe cămăşi, pe fote, există festivaluri ale bujorului, sunt descântece cu bujori. D-aia se spune când ai un băiat să fie înalt ca un bujor, să fii sănătos ca un bujor. Deci cultura noastră ţărănească, ţăranii noştri au împrumutat foarte multe atribute ale bujorului în viaţa de zi cu zi, creând aşa nişte arhetipuri ale frumuseţii româneşti.

Florin Toma: În folclor, dar nu numai în folclor, ci şi în tradiţii, în cultură, în poezie, bujorul este folosit ca termen de comparaţie pentru a exprima frumuseţea, eleganţa, dorul. Însăşi faptul că rimează cu cuvântul dor face ca să fie întâlnit frecvent în folclor.

Din paginile lucrării ştiinţifice a profesorului universitar Florin Toma, proiectul a ajuns pe internet. Povestea iei româneşti, unul dintre cele mai puternice simboluri de identitate naţională, a fost doar începutul. În spaţiul online, susţinătorii iei au devenit imediat, adepţii proiectului „Bujorul românesc”.

Andreea Tănăsescu: Am avut şi norocul să am o prietenă pasionată de flori, care m-a înţeles şi m-a sprijinit foarte mult în acest demers, ea preluând mai departe acum povestea comunităţii „Bujorul românesc”, care există pe Facebook, care creşte cum am spus în trei zile cât alţii într-un an, entuziasmul e foarte mare. Am început să postez pe comunitatea online La blouse roumaine de la începutul anului foarte multe albume cu flori, au avut un succes extraordinar, şi cred că cumva simţurile noastre cresc acum în era social media pentru că împărtăşim o pasiune, o bucurie cu alţii şi se amplifică dintr-odată mult mai mult.

Printre florile rare ale României, postate în spaţiul online, cele care s-au bucurat de cel mai mare succes au fost Orhideea alpină din Bucegi, laleaua pestriţă din Banat şi paeonia peregrina romanica, adică bujorul românesc care creşte în zona Dobrogei.

De aici şi până la alegerea unui anumit soi de bujor ca simbol floral al românilor a fost drum lung. Şi asta pentru că, pe teritoriul României, există 20 de specii de bujori care grupează peste 120 de soiuri. Toate, fără excepţie, spun specialiştii în horticultură, sunt motiv de mândrie.

Florin Toma, iniţiatorul proiectului: Am ales pe baza unor cercetări destul de îndelungate să nu ne referim la o singură specie, s-avem în vedere toate speciile de bujor. În ţara noastră, întâlnim în mod spontan cinci specii de bujor, în rezervaţii naturale foarte frumoase, pe lângă care mai întâlnim şi 13 cultivate. De-a lungul anilor, a existat o specie paeonia peregrina, varietatea romanica. După ultimile cercetări, această varietate nu mai este de actualitate. Şi ca să-i spunem bujor românesc unei specii cum a fost peonia peregrina varietatea romanica nu cred că este corect din punct de vedere ştiinţific. Aş merge numai pe numele popular bujor care include în acest nume toate speciile de bujor şi bineînţeles toate soiurile care se întâlnesc la noi în ţară.

Puţin cunoscut este şi faptul că avem unele dintre cele mai bogate rezervaţii naturale de bujori din Europa, un motiv suficient, crede profesorul Toma, pentru ca această floare să fie ridicată la rang de simbol naţional.

Florin Toma: Este un element de identitate naţională aşa cum este steagul, aşa cum sunt toate celelalte elemente ale identităţii noastre, ia, costumul popular.