Sari la conținut

Clădire emblematică a Bucureştiului interbelic, scoasă la vânzare

O clădire emblematică a Bucureştiului interbelic, aflată în apropiere de Piaţa Universităţii, a fost scoasă la vânzare. Palatul a aparţinut unui celebru bancher din anii '20. Pentru vânătorii de imobile de lux, acesta se poate dovedi un chilipir: preţul a fost redus, cu jumătate de milion de euro.

Cheile palatului construit în anul 1900 sunt păstrate de Costion Nicolescu, unul dintre apropiaţii familiei care a moştenit celebrul imobil. El povesteşte că, la începutul secolului trecut, între oamenii cu stare exista o competiţie la distanţă privind vitraliile, picturile şi uşile din cristal din reşedinţe.

Erai un om de vază ca să fii aşezat aici şi fiecare se mândrea cu ce făcea, era o întrecere bună ca să spunem aşa. Mă aştept să o văd îmbrăcată în veşminte noi, redată funcţionării,” spune Costion Nicolescu, administrator palat.

Pentru asta e nevoie de investiţii considerabile, spun experţii imobiliari. Asta, pe lângă preţul de achiziţie.

Palatul a pornit de la 4 milioane 200, acum îl avem listat la 3 milioane 800 negciabili, de euro, iar o investiţie ar fi în jur de 1 milion, 1 milion 500 de mii de euro,” precizează Bogdan Bărbulescu, partener companie imobiliară.

Palatul i-a aparţinut lui Herman Spayer, un industriaş care a deţinut Marmorosch Blank, cea mai puternică bancă din România, între cele două războaie mondiale. Pentru o perioadă, imobilul chiar a servit drept sediu pentru banca prin care a intrat cea mai mare parte a investiţiilor străine în România acelor ani.

La etajul palatului de 1.000 de metri pătraţi construit în stilul Ludovic al 15-lea se află 5 dormitoare, fiecare cu baie proprie, iar holul este luminat de un luminator natural.

Acum, ar putea fi transformat într-un boutique hotel sau sediu pentru evenimente exclusiviste, pentru că majoritatea pieselor originale s-au conservat, spun vânzătorii.

Un investitor francez care a fost interesat să îl cumpere a fost atras cel mai mult de basoreliefurile cu struguri, se amuză administratorul clădirii din centrul Bucureştiului.

Picturile din palat sunt în stilul art nouveau şi au fost făcute de artişti din Viena şi Paris.

Salvarea palatului a venit şi din faptul că a fost şi pe placul nomenclaturii comuniste, care l-a folosit pentru activităţi de protocol.