Sari la conținut

Comoara regilor de la Apahida

Cele câteva sute de ani de migrații barbare de pe teritorul actual al României sunt și astăzi motiv de polemică. În special, atunci când vine vorba despre formarea poporului român. Dovezile sunt însă incotestabile. Popoarele germanice au străbătut întregul teritoriu al Europei, iar zona țării noastre era poarta lor de intrare către bătrânul continent. Majoritatea tezaurelor din aur descoperite la noi au aparținut unor conducători barbari deosebit de influenți.

Rodica Oanță-Marghitu, cercetător Muzeul Național de Istorie: „Cu exceptia hunilor, care au fost un neam migrator, restul, neamurile germanice, să le spunem așa, goții, gepizii, ei, de felul lor, sunt sedentari. Este o perioadă în care se dezvoltă anumite identități. Imperiul Roman de Apus trece la rândul lui printr-o serie de transformări. Este o lume care ușor-ușor se transformă.”

Gepizii, neam germanic, întemeiaseră un puternic regat în zona Clujului de astăzi. Iar rămășițele glorioasei epoci se văd astăzi în Tezaurul de la Apahida: piese din aur, sofisticat lucrate și bătute cu granate.

Rodica Oanță-Marghitu, cercetător Muzeul Național de Istorie: „Oamenii aceia trăiau ca și noi în ziua de astăzi într-o lume a culorilor. Ceea ce s-a păstrat până în ziua de astăzi sunt accesorii vestimentare sau piese de harnașament. Atunci când ele erau folosite, erau integrate în veșminte. Iar aplicele pe care le vedem astăzi separate erau montate toate pe curelele harnașamentelor.”

Fibula, de fapt un ac de siguranță mai sofisticat, și inelele păstrează însemne creștine. Religia era deja răspândită în Imperiul Roman, dar și în rândul localnicilor. Mai mult, fibula de la Apahida, care semăna izbitor cu cea purtată de un general roman deosebit de influent, Stilicon Flavius, arată că regele înmormântat în zona Clujului câștigase încrederea împăratului.

Rodica Oanță-Marghitu, cercetător Muzeul Național de Istorie: „Puteau să reprezinte aliați foarte importanți, într-o anumită conjunctura politică. În calitatea lor de aliați puteau sa fie măguliți din când în când.”

Tezaurul de la Apahida, deși prea puțin cunoscut în lume, este "fratele" mai mic al celui descoperit la Tournai, în Belgia. Piesele aparțineau regelui franc Hilderic, întemeietorul renumitei dinastii de regi merovingieni.

Iar, în timp ce tezaurul de la Tournai și-a câștigat faima mondială, cel de la Apahida "călătorește" prin țară, într-o expoziție inedită: Satu Mare, Sibiu și Cluj Napoca.

Cătălin Petre, prezentator Digi24: „O fibulă, un pandantiv, accesorii de harnașament. Sunt obiecte a căror utilitate e greu de înțeles pentru noi, oamenii moderni. Ne rămân însă povestea lor și imaginea glorioasă a unor regi care au poposit o vreme aici.”