Sari la conținut

Cum a evoluat viața de zi cu zi a românilor în ultimii 300 de ani

V-aţi întrebat vreodată cum ar fi arătat o zi din viaţa noastră în secolul al XVIII-lea? Muzeul vârstelor, inaugurat luni, la Casa Cesianu-Filipescu, ne răspunde la întrebare. Urmează o vizită în cel mai nou muzeu din ţară care vă arată cum a evoluat viaţa de zi cu zi a românilor în ultimele trei secole.

Sute de obiecte-mărturii ale vremurilor trecute şi-au găsit loc în casa Filipescu-Cesianu din Capitală. Este un spațiu retrospectivă ce prezintă viaţa de zi cu zi a românilor de la oraş, în ultimele trei secole.

„Este vorba despre viaţa trăită. E adevărat că noi, cei din prezent, înţelegem vârsta pe care o avem şi pe care o trăim cu fiecare pas. De aceea întotdeauna la 40 de ani îţi spui: de ce nu mi-a trecut mie prin minte acum 10 ani lucrul ăsta pe care îl fac acuma? L-aş fi făcut mai bine. Este cumva un proiect expoziţional dedicat şi unui răspuns la o asemenea întrebare. Este un proiect expoziţional care acoperă de la copilărie la senectute o paletă foarte largă de produse, focalizată pe viaţa de acasă, pe spaţiul privat, iar palerul de timp acoperit, este de circa 300 de ani”, spune Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti.

Istoricul Adrian Majuru consideră că fiecare om adună pe parcursul vieţii un muzeu personal, format din experienţe, trăiri şi schimbări. În acelaşi timp, societatea de astăzi nu poate fi decât o continuare a celei din trecut.

„Este o naraţiune numită timpul activ şi în ce măsură împingerea timpului în noapte ne-a modificat modul de viaţă. De la opaiţ, din Evul Mediu, până la becul led pe care îl prinzi de ureche şi citeşti o carte noaptea fără să deranjezi partenerul care doarme. Ai muzică, de la vioara clasică pe care o aveai acum 150 de ani, ai un stick pe care ţi-l pui foarte frumos cu posibilitatea de a asculta numai tu. Astfel ajungi la o altă idee: cât de apropiaţi mai suntem şi cum s-a schimbat intimitatea?”, afirmă Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti.

Fiecare încăpere de la Muzeul Vârstelor spune o poveste.

„Ne aflăm într-o sală care ne familiarizează cu modul în care obiectele casnice arătau de-a lungul timpului în Bucureşti şi nu numai. Sunt obiecte de influenţă occidentală sau orientală, aşezate după un design spectaculos, obiecte care ne sunt familiare şi, pe de altă parte, sunt diferite de ceea ce ştim şi folosim noi astăzi”, spune Angelica Iacob, şef serviciu relaţii publice.

Un spaţiu deosebit al expoziţiei este sala dedicată naşterilor care ne arată că până şi felul în care societatea „primeşte” un copil s-a schimbat foarte mult.

„Copilul, de-a lungul timpului, a fost văzut diferit de modul în care îl vedem noi astăzi. Au fost vremuri în care un copil era privit drept un adult în miniatură”, spune Angelica Iacob, şef serviciu relaţii publice.

„Avem un spațiu dedicat întrebării: cum primeşte societatea un copil? Aşa că este reconstituită o sală de naşteri, dar în oglindă. Cum arăta la 1912 şi cum arată în prezent. Evident, sunt obiecte oferite în comodat de către alte instituţii, nu neapărat culturale, dar apar pentru prima dată în faţa publicului pentru că în general ele sunt în faţă la un anumit public în anumite circumstanţe”, afirmă Angelica Iacob, şef serviciu relaţii publice.

La Muzeul Vârstelor veţi descoperi că tot ceea ce se întâmplă într-o viaţă de om influenţează felul în care îmbătrânim.

De asemenea, este foarte interesantă ideea, ne-am gândit noi, a unor asocieri, pentru a-i determina pe tineri să gândească şi în viitor, dar şi să reflecteze asupra vieţii lor. Drept urmare este un spaţiu dedicat unei astfel de asocieri, dintre fizionomie şi hărţi. Şi din ceea ce am observat eu, dar s-ar putea să fiu subiectiv, pe măsură ce graniţele sunt tot mai securizate şi începe un construct politic să ia anvergură de a controla determinant de la fisc până la comportament, apropo de regimuri autoritare, că au fost şi de genul ăsta, pe chipurile oamenilor se citeşte disconfortul şi le vezi tot felul de gesturi şi situaţii, de la abilităţi, comportamente şi vestimentaţie”, spune Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti.

Muzeul Vârstelor nu este doar un proiect inedit, ci şi unul care abordează teme nemaiîntâlnite. Dincolo de obiectele pe care vizitatorii le pot admira, cei care au iniţiat acest proiect îşi doresc ca cei care le calcă pragul să înveţe să preţuiască mai mult momentul pe care îl trăiesc.

„În afară de circuitul clasic de reconstituire a unor interioare pentru fiecare perioadă istorică, secolul XVIII, XIX sau 1900, ceea ce este mai puţin prezent în spaţiul muzeal ca metodă didactică de a învăţa ceva şi de a te determina să gândeşti în viitor. Apoi mai este un spaţiu interactiv dedicat unui alt subiect, cât de fragili suntem, în fond? Şi cât de repede ne trece viaţa”, spune Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti

Muzeul Vârstelor, cel mai nou din ţară, s-a deschis luni, în Bucureşti şi ne ajută să aflăm dacă ne-am născut în secolul potrivit.