Sari la conținut

DIGICULT. Deliric și Rappa vorbesc despre cât de mult se regăsesc tinerii în învățăturile bisericii

Înainte de 1990, religia a fost unul dintre cei mai vânaţi duşmani ai regimului ateu. Comuniştii impuneau restricţii severe în privinţa libertăţii de credinţă, iar ideologia regimului era dominată de un discurs antireligios agresiv.

Religia a fost marginalizată şi eliminată din viaţa publică, iar noile planuri de modernizare şi urbanizare a ţării au ras de pe faţa pământului lăcaşuri de cult, de o valoare inestimabilă: sute de monumente istorice şi zeci de biserici şi mânăstiri au căzut sub lama buldozerelor sau au fost ascunse în spatele blocurilor nomenclaturii comuniste.

Noţiuni ca religie sau credinţă erau considerate inamicul numărul unu al dogmelor comuniste.

Gelu Bogdan, preot Sf. Vineri-Herasca: Întreaga conducere a partidului şi diplomaţia lor de a scoate religia din sufletele oamenilor era să facă cât mai multe blocuri, nu dădeau aprobări de biserici ca omul să nu poată să se ducă ca spiritual să-şi mângâie sufletul.

Timp de 10 ani, între 1977 şi 1987, au fost demolate zeci de lăcaşuri de cult. Preotul Gelu Bogdan îşi aminteşte şi astăzi ziua in care, la ordinul Elenei Ceauşescu, a fost rasă de pe faţa pământului biserica Sfânta Vineri Herasca.

Gelu Bogdan, preot Sf. Vineri-Herasca: Toţi au dorit s-o salveze! Era o tradiţie, era istoria lui Matei Basarab, a Hereştilor, a Năstureilor, combinaţiile dintre rudele dintre Năsturei şi rudele Basarabilor. Ei bine, acest monument a fost distrus în două zile. Pe locul ei a rămas atunci , pe 9 iunie 1987, un covor aprins de lumânări, şi lacrimile credincioşilor. 00:07:59 A fost o întreagă tragedie, şi atunci s-a auzit pentru prima oară Jos Ceauşeştii! Şi Jos comunismul!

Cu toate că ideologiile de partid şi propaganda antireligioasă din anii 70-80 au ajuns literă de lege în construcţia socialismului, biserica a devenit, pentru români, o alinare, un spaţiu de evadare din uriaşa închisoare comunistă care devenise România.

Gelu Bogdan, preot Sf. Vineri-Herasca: În pofida a ceea ce urmărea regimul comunist, oamenii veneau, Sfânta Vineri era plină de credincioşi din Titan, din toate sectoarele unde nu aveau biserici.

Salvarea a venit în anul 1982, atunci când inginerul Eugeniu Iordăchescu a găsit soluţia salvatoare pentru a feri bisericile din calea buldozerelor: le-a pus pe roţi, prin procedeul translării.

Eugeniu Iordăchescu, inginer: Nu citisem, nu ştiam nimic dar aşa îmi încolţise această idee, m-am apucat şi am visat la această acţiune. Fiind director tehnic la Institutul Proiect Bucureşti, am avut surpriza să merg pe teren şi să întâlnesc această bisericuţă pe care nu o cunoşteam, mănăstirea Schitul Maicilor. Aşa m-am îndrăgostit şi mi-a rămas în inimă ideea să pot să fac ceva pentru salvarea ei.

Lăcaşul se afla în zona zero a noului plan urbanistic, acolo unde urma să se ridice o aripă a Casei Poporului.

Nicolae Tatu, preot biserica Schitul Maicilor: Înainte era un ansamblu mare, un ansamblu format şi din chilii şi biserica pe care o vedeţi. Chiliile au fost dărâmate, iar biserica a fost singura salvată şi translată 245 de metri. Acolo erau atelierele patriarhiei, o perioadă chiar părintele Arsenie Boca a fost angajat la aceste ateliere ale patriarhiei, cât timp biserica era acolo.

După evenimentele din decembrie 1989, românii şi-au câştigat libertatea de a crede. După 4 decenii de restricţii, credincioşii nu au mai avut motive să se teamă.

Nicolae Tatu, preot biserica Schitul Maicilor: Acum, în biserică lumea vine fără niciun fel de constrângere se manifestă cultul liber, oamenii sunt prezenţi în număr destul de mare, vin de diferite categorii sociale, de diferite vârste.

În paralel cu libera exprimare a credinţei, după 1989, au aparut mii de biserici ...precum ciupercile după ploaie.

Dacă în anul 1992, Biserica Ortodoxă Română dispunea de 12.500 de lăcaşuri de cult, în prezent, în România, există peste 18.000 de biserici.

Pe locul întâi se află judeţul Cluj, cu 833 de biserici. La extrema cealaltă, judeţul Tulcea are 73 de lăcaşuri de cult, în timp ce potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte, judeţul Bacău are 666 de biserici şi mânăstiri.

Creşterea numărului lăcaşurilor de cult în anii 90 a avut impact asupra vieţii sociale a românilor. Bisericile construite în preajma blocurilor au fost dotate cu difuzoare care să transmită mesajele creştine și către cei care nu vin la slujbe.

Prezenţa din ce în ce mai vizibilă a bisericii în viaţa cotidiană a românilor a dus la schimbarea sistemului de valori, a reperelor, în fapt, a modului de manifestare a credinţei.

Nicolae Tatu, preot biserica Schitul Maicilor: Fiecare îl înţelege în mod diferit pe Dumnezeu, înţelege şi credinţa în mod diferit şi modul de manifestare a credinţei. Unul vine la biserică dintr-un formalism, pentru că aşa e bine să vii de Paşti şi de Crăciun să dai pe-acolo, altul vine pentru că aşa a văzut la alţii înainte, dar sunt şi persoane care vin şi se roagă, simt, se apropie de Dumnezeu, cred ceea ce fac.

În România postcomunistă, religia a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte de dezbatere publică. Credinţa omului de rând a început să fie pusă la îndoială, iar închinarea la sfintele moaşte a devenit, de multe ori, subiect de ştiri senzaţionale.

Rappa, rapper: Avem impresia că la Dumnezeu merge cu linguşeală, adică ţinem posturi dar bârfim, înjurăm în acelaşi timp, facem lucruri. Nu ştiu dacă armonizează cu fiinţa lor lucrul ăsta dar acolo în niciun caz nu e Dumnezeu.

Deliric, rapper: Sunt mulţi cei care au crez, cred în ceva, dar nu mai sunt exact canoanele astea impuse de biserică. Înainte, era ori albă ori neagră. Ori eşti cu biserica ori nu, în rest se părea că nu prea ai treabă. Acum, avem atei, avem oameni extra religioşi, sunt alţii care sunt mai mult apropiaţi de religiile astea orientale, sau pur şi simpli şi-au făcut aşa o, un crez al lor, e un mix din ăsta.

Digicult a stat de vorbă cu Rappa şi Deliric, doi tineri artişti de muzică rap, care nu se sfiesc ca în piesele lor să amintească şi de Dumnezeu.

Într-o ţară în care educaţia religioasă ca materie de studiu în şcoli naşte polemici dure, dezbaterea despre tineri şi relaţia lor cu divinitatea încinge minţile teologilor.

În ce măsură se mai regăsesc cei tineri în învăţăturile bisericii?

Deliric, rapper: Tinerii din ziua de azi mi se pare că s-au îndepărtat de biserică, că nu-i mai reprezintă, nu există nimic acolo cu care să rezoneze. Adică poate ar trebui să se gândească să dea un upgrade şi ei să facă Testamentul şi mai nou.

Rappa, rapper: Credinţa există. Credinţa există în fiecare dintre noi. Credinţa e în eul tău interior fiecare avem în noi celula divină. Asta nu înseamnă că trebuie să ajungem la fanatism, să pupăm moaşte, să ne închinăm la fel şi fel de lucruri.

În lume, există peste 4300 de religii şi culte religioase. Din aproximativ 7 miliarde de locuitori ai planetei, în jur de 33,3 % sunt creştini, urmaţi de musulmani, cu 21% şi hinduşi, cu 11,7%.

La nivel mondial, aproximativ 158 de milioane de oameni sunt atei, cei mai mulţi provenind din Japonia şi Europa.

Deliric, rapper: Fiecare cultură are un anumit limbaj, are un anumit set de valori şi atunci e normal să fie customizat. Atâta timp cât are un rol bun, religia, orice formă ar îmbrăca mi se pare benefic. Şi chiar mi se pare important să ai un crez.

Oricare ar fi crezul celor tineri, tehnologia le permite să aibă acces, prin intermediul internetului, la orice formă de manifestare religioasă. De la forumuri de discuţii, până la reţele sociale şi site-uri de specialitate, credinţa şi biserica pot fi accesate cu un click.

Nicolae Tatu, preot biserica Schitul Maicilor: Tot trebuie să vină la biserică, trebuie să ia contact direct cu preotul, trebuie să primească sfintele taine, şi astea nu se pot face în mediul online, ci trebuie să ajungă în biserică.

Întrebaţi cât de des merg la biserică, aproximativ 20% dintre români recunosc că au acest obicei doar la sărbătorile importante de peste an.

Rappa, rapper: Mie-mi place să fiu un om bun în fiecare zi, asta nu înseamnă că reuşesc tot timpul. Eu sunt în fiecare zi ca şi cum ar fi Paştele, Crăciunul şi ziua mea şi ziua tuturor în aceeaşi zi. Pentru că fiecare zi e o binecuvântare. Şi ar trebui să mulţumim pentru lucrul ăsta.

Deliric, rapper: E ca un reminder fiecare sărbătoare d-asta religioasă. Îţi aduce aminte hei, ar trebui să fiu un pic mai puţin păcătos ar fi frumos dacă ne-am aduce aminte zilnic că trebuie să fim mai buni, că trebuie poate să ţinem post, să nu mai mâncăm aiurea, de cenu, dacă ajută, să trecem pe la biserică.

Potrivit statisticilor, în România, înainte de sărbătoarea Paştelui, sunt sacrificaţi între 2,5 şi 4 milioane de miei cu toate că teologii susţin că nu există prevederi canonice care să-i îndemne pe creştini să mănânce carne de miel.

Rappa, rapper: Noi sărbătorim Învierea printr-un carnagiu. Papa a adus un argument la ideea asta, şi-a expus ideea, nu mai sacrificaţi animale pentru că nu putem să sărbătorim învierea prin moarte.

Pioşi mai ales în preajma sărbătorilor, credincioşii uită de unul dintre principiile de bază ale credinţei: nu promiţi să fii un om mai bun doar pentru că eşti la ananghie.

Rappa, rapper: Mulţi oameni ai văzut când intră în puşcării spun că temniţa, e un caz recent, puşcăria e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat. Domnule, dacă ai ajuns la 50 de ani şi nu ştiai asta până acum că însingurarea te duce către divinitate înseamnă că eşti tâmpit. Pentru că atunci te apropii de eul tău interior şi atunci descoperindu-te pe tine, îl descoperi şi pe Dumnezeu.

Biserica rămâne o constantă în istoria omenirii, un reper, o parte din identitatea noastră. Chiar dacă vremurile se schimbă, sufletul omului rămâne acelaşi.