Sari la conținut

Domnica Trop, rapsodul care a primit titlul de "Tezaur Uman Viu" din partea UNESCO

Pe Domnica Trop cu greu o poţi opri din cântat. La cei 78 de ani, îşi aminteşte cu bucurie fiecare vers pe care l-a compus în ultimii 50 de ani. Chiar dacă a făcut numai patru clase, şcoala vieţii a însemnat pentru ea cântecul, pe care l-a scos la lumină din tinereţe.

Am fost la oi, la capre şi, ca să nu vină lupii peste mine la oi, cântam şi spuneam o vorbă di colo, o vorbă di colo, până când făceam cântecul. Când vedeam câte unul bătrân, cântam doine, să le fie drag lor, care era câte unul tânăr, cântam sârbe,” îşi aminteşte Domnica Trop.

Versurile Domnicăi Trop au fost apreciate şi de interpreţii de muzică populară Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu. Invitaţi la festivalul de folclor din localitatea Isverna, cei doi artişti au fost fascinaţi de vocea Domnicăi şi i-au făcut cântecele cunoscute în toată ţara.

M-au invitat acolo la camera unde au făcut pentru ei şi am făcut două cântece, după aceea: Doamna Domnica, nu ne daţi nouă două cântece? Mie unul, Mariei altul? Vă dau şi mai multe dacă vreţi! Pe urmă ei, atunci era mult 100 de lei când eram noi copii, eram mai tineri noi, m-au cinstit cu 100 de lei şi pe urmă au zis, dadă Domnică, că erau de-o dată cu mine, nu vrei să vii la Bucureşti? Ce să spună Dolănescu, spunea că nu o mai văzut voce ca a mea!” povesteşte Domnica.

Din mijlocul muntelui, Domnica s-a trezit în agitaţia vieţii de la oraş. Nu s-a mutat însă în Capitală pentru că soţul ei a avut un cuvânt greu de spus.

Am zis, hai, ne ducem la Bucureşti, eu mă angajez, tu cânţi acolo, dar eram mai gelos, eram tineri, mi se părea că dacă mai punea unul mâna pe ea, mi se părea că mi-o ia definitiv, m-am culcat noaptea şi când m-am sculat am zis: Domnică eu nu merg la niciun Bucureşti,” spune Gheorghe Trop, soţul Domnicăi.

Domnica Trop nu regretă alegerea făcută în tinereţe. A devenit un reper de folcor pentru toţi artiştii din zona Mehedinţiului.

„Domnica Trop este deschizătoarea de drumuri pentru cântecul popular mehedinţean, eu aş spune că Domnica Trop a fost focul care a ars mocnit cu jar mult, jarul fiind cântecele foarte multe şi foarte frumoase,” spune Anica Ganţu, referent Casa de Cultură Drobeta Turnu Severin.

Locuitorii din Isverna se mândresc cu Domnica.

„Am crescut împreună cu ea şi o ştiu de mică, cum cânta toată ziua pe aici. Cum cânta, ce voce avea? O voce foarte frumoasă, pe care nu o uiţi multă vreme,” spune un localnic.

„Ne mândrim că ne-a făcut şi nouă un renume în zona cântecului popular,” adaugă un alt localnic.

Domnica Trop a câştigat numeroase premii. Cea mai mare recunoaştere este acum titlul de "Tezaur uman viu", obţinut în 2013.