Sari la conținut

Expresionism abstract în spatele Cortinei de Fier

În domeniul artei, a avut loc fenomenul restalinizării: picturile, sculpturile aveau să se conformeze curentului realist-socialist.

Cu toate acestea, câţiva artişti au reuşit să se desprindă de ideologiile socialiste şi au creat un curent de opoziţie avangardist.

„Este de exemplu o iniţiativă foarte bună a muzeului Tate de la Londra să pună accentul chiar pe avangardele est-europeane, asta se întâmplă şi mi se pare o idee extraordinară că s-a creat acest comitet care poate să prezinte şi să propună artişti pentru colecţia permanentă a lui Tate cu ideea de a fi acolo expuşi în dialog cu avangarda vest-europeană sau americană, cu avangarda internaţională”, spune Joana Grevers.

Joana Grevers este medic, istoric de artă, membru al „Advisory Board" la Muzeul Peggy Guggenheim din Veneţia şi al Comitetului de achiziţii de artă est-europeană de la Tate Gallery din Londra.

Din anul 2007, organizează la Cetate, pe malul Dunării, un Centru de rezidenţă pentru artişti români şi străini. În fiecare vară, pictori şi sculptori sunt invitaţi aici, pentru a crea. Ulterior, operele lor sunt expuse în galerii de artă din Bucureşti şi din alte oraşe europene.

În anul 2015, Joana Grevers a demarat un proiect dedicat pictorilor români care, în anii 70, în plin comunism, au aderat la curentul constructivist şi expresionismul abstract.

Printre ei, artistul bănăţean Roman Cotoşman, dar şi pictorul german avangardist Diet Sayler, ambii, membri ai primului grup de artă experimentală din România, „grupul 111".

„Cred că după 1968, 69-70, a fost aşa a fost o oarecare libertate în România, până la începutul anilor 70, când lucrurile au început să se mai schimbe, dar probabil că şi apropierea de, locul Timişoara mai aproape de Iugoslavia de atunci de libertatea relativă care era acolo prin Tito, probabil că şi asta a înlesnit o oarecare independenţă şi un drum individual al câtorva artişti acolo”, spune Joana Grevers.

De curând, la Galeria 418 din Capitala, Joana Grevers a expus o parte dintre creaţiile unuia dintre cei mai importanţi artişti români, adepţi ai expresionismului abstract: timişoreanul Romul Nuţiu.

În arta universală, expresionismul abstract a apărut la jumătatea secolului XX şi îşi are rădăcinile în opera lui Wassily Kandinsky, în creaţiile artiştilor suprarealişti, dar şi în cele ale avangardiştilor Marc Chagall, Marcel Duchamp sau Max Ernst.

„Coriolan Babeţ a fost primul din România care îl numeşte pe Romul Nuţiu Jackson Pollock al coastei de vest a României. Deci au fost anumite tendinţe de a-l descoperi dar în Bucureşti nu s-a manifestat aproape deloc, a rămas la Timişoara, a avut câteva lucrări trimise în străinătate la expoziţii, însă acum este momentul revenirii lui: expresionismul abstract în spatele Cortinei de Fier.

Lui îi place intervenţia şi ceea ce preia el este ceva deja energetic, abstract. ..se poate integra în pictura action painting a lui Jackson Pollock, unde intervenţia spontană energetică creează opera finală”, adaugă Grevers.

"Action painting" sau pictura gestuală este una dintre tendinţele mişcării expresionist-abstracte din New York şi constă în înregistrarea cu fidelitate a tensiunii artistului în momentul în care creează.

Pictorul american Jackson Pollock a renunţat la şevalet, a aşezat pânza direct pe podea şi a lăsat vopselurile să se scurgă pe tablou...accidental. Motto-ul „Important este ca artistul să picteze ceea ce simte, nu ceea ce vede" a fost definitoriu pentru artiştii expresionismului abstract.

În România anilor 70-80, picturile lui Romul Nuţiu, inspirate din curente precum expresionismul abstract sau din îndepărtata artă japoneză, s-au detaşat clar de orice direcţie artistică impusă de normele realist-socialiste.

Lui Romul Nuţiu i-a plăcut mereu să experimenteze şi aici se vede din aceste gravuri pe care le-a făcut pe o placă de metal care bineînţeles au fost cu acid prelucrate suprafeţele apoi umplute cu diverse culori în diverse etape şi ce este interesant aici, cu excepţia unora este că le-a făcut numai o dată. Deci nu le-a repetat sensul iniţial al gravurilor. .. Era autodidact în sensul ăsta pentru că nu a avut o şcolire pentru gravură. Însă simţul lui al culorilor şi al compoziţiilor l-a ajutat şi aici foarte mult”, adaugă Grevers.

Critica de specialitate a asociat lucrările pictorului bănăţean cu opera celebrului artist suprarealist Joan Miro.

Asemeni pictorului spaniol, Romul Nuţiu a acordat o importanţă majoră culorilor, formei, dar mai ales dinamismului rezultat din îmbinarea celor două.

Romul Nutiu a fost invitat să participe în 1979 la Barcelona la un simpozion pentru Miro, şi este surprinzător cum reuşeşte aici după ce a pus această foaie în baia acvatică o simplă pălăriuţă şi două mici liniuţe, picioruşe ... să creeze un dialog cu Miro”, completează criticul de artă.