Sari la conținut

GOOGLE DOODLE WASSILY KANDINSKY, omagiat de Google printr-un Doodle, la 148 de ani de la naştere

GOOGLE DOODLE WASSILY KANDINSKY, omagiat de Google printr-un Doodle, la 148 de ani de la naştere. 

WASSILY KANDINSKY. Studiul său „Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte. Pictorul s-a născut în 4 decembrie 1866.

Google Doodle Wassily Kandinsky. Pictorul ale cărui cărui lucrări au fost numite „artă degenerată” de naziști

Celebrul pictor rus WASSILY KANDINSKY, este omagiat de Google printr-un Doodle, la 148 de ani de la naştere. În Google Doodle-ul pentru WASSILY KANDINSKY, vizibil în toate ţările din lume, logo-ul Google este stilizat sub forma unei picturi de WASSILY KANDINSKY. 

WASSILY KANDINSKY S-a născut pe 4 decembrie 1866, într-o familie de burghezi bogați și moderni din Moscova. În 1871, familia Kandinski părăsește Moscova și se mută la Odessa. De la vârsta de 8 ani, WASSILY KANDINSKY începe să ia lecții de pian și violoncel. Frecventează cursurile liceului clasic și studiază desenul.

În 1882, la vârsta de 26 ani WASSILY KANDINSKY se însoară cu verișoara lui, Anna Semiakina. În anul 1885, se întoarce la Moscova pentru a urma cursurile facultății de drept și apoi lucrează ca profesor la facultate. În 1896 ia o decizie irevocabilă: va deveni pictor. Pleacă la München, unde se afla una dintre cele mai renumite Academii de Artă din Europa acelor vremuri.

WASSILY KANDINSKY După ce sosește în Germania, în decembrie 1896, începe să studieze între 1897-1899 la o școală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900, WASSILY KANDINSKY este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăsește școala renunțând definitiv la educația academică. În primăvara anului 1901, înființează grupul "Phalanx".

Această societate, născută în spiritul opoziției față de academismul omipotent și omiprezent în artă, organizează în cursul celor 4 ani de existență un număr de 12 expoziții care luau apărarea curentelor cele mai novatoare. "Phalanx" își deschide propria școala unde WASSILY KANDINSKY devine profesor de desen și pictură. În 1902 se îndrăgostește de una dintre elevele sale, Gabriele Munter (1877-1962).

Din luna ianuarie 1909, WASSILY KANDINSKY  înființează împreună cu prietenii săi Neue Kunstlervereinigung (Noua Societate Artistică). Ei sunt animați de același nonconformism față de arta oficială.

WASSILY KANDINSKY Organizează expoziții care prezintă –pe lângă lucrările membrilor societății- operele unora dintre cele mai marcante personalități ale lumii artistice: Picasso, Braque, Derain. Aceste manifestări declanșează un scandal de proporții nu numai în rândul publicului, ci și în cercul criticilor. Tânărul pictor Franz Marc va fi alături de Kandinski, unul dintre fondatorii noului grup Der Blaue Reiter (Călărețul Albastru), care apare la München în anul 1911. În mai 1912, vede lumina tiparului ediția specială a revistei intitulate Almanach. Der Blaue Reiter, care prezintă lucrările câtorva artiști aparținând unor direcții și discipline dintre cele mai variate.

După izbucnirea Primului Război Mondial, WASSILY KANDINSKY  este constrâns să părăsească Munchenul, fiind cetățean rus, deci persona non grata.

WASSILY KANDINSKY se întoarce la Moscova, unde o cunoaște pe Nina Nikolaievna Andreevska cu care se va căsători în anul 1917. În septembrie, se va naște primul lui fiu, Vsievolod.

În 1920, WASSILY KANDINSKY devine profesor la universitatea din Moscova, iar un an mai târziu înființează Academia de Știință și Artă. Concepțiile lui Kandinski vor fi în scurtă vreme din ce în ce mai mult criticate. În decembrie 1921, pleacă cu soția la Berlin. Nu se va mai întoarce niciodată în Rusia. În 1922, la Weimar este numit profesor la Bauhaus. După ce naziștii închid facultatea Bauhaus, în 1933 pleacă la Paris. La sfatul lui Marcel Duchamp se stabilește împreună cu soția la periferia de vest a orașului, la Neuilly-sur-Seine. Duce aici o viață liniștită, departe de lume.

În martie 1944, este diagnosticat cu arteroscleroză, dar va continua să lucreze până în iulie. Moare la Neuilly-sur-Seine, pe 13 decembrie 1944 ca urmare a unei hemoragii cerebrale.