Sari la conținut

„Ianis Hagi poate dărui cruzime şi spectacol echipei" - explicaţia unei informaţii de-a dreptul stupide

Dedic rubrica de astăzi câtorva enunţuri stângace sau de-a dreptul stupide, pe care le-am găsit în ziare şi pe diverse site-uri. Ele vin să ne spună că nu e cazul să avem o încredere fără margini nici măcar în cei de la care aşteptăm ştiri şi informaţii de interes public.

Pe un site dedicat muzicii rock, de pildă, se practică mai multe tipuri de abatere. Unul dintre ele este plasarea insistentă a virgulei între subiect şi predicat, ca în exemplul „Autorul englez Jesse Fink , pregăteşte lansarea cărţii The Last Highway". Un altul este dat de puzderia greşelilor de literă, semn că nimeni dintre cei care au în grijă site-ul respectiv nu e preocupat de toaleta minimă a textelor găzduite. Avem „scripură" în loc de „scriptură", „cu" în loc de „cum", „muică" în loc de „muzică" şi aşa mai departe.

Astea încă ar fi greşeli pasabile, prin comparaţie cu amatorismul flagrant al traducerilor şi mai cu seamă cu unele fraze din care ţâşneşte umorul involuntar. Într-un text dedicat grupului Queen, în care Brian May vorbeşte despre Freddie Mercury, traducătorul în limba română face din suferinţa fostului solist vocal prilej de haz fără voie. Şi asta fiindcă versiunea carpatină a materialului englezesc sună astfel: „Problema a fost de fapt piciorul lui Freddie, care în mod tragic mai era foarte puţin din el". Simplul fapt că o asemenea frază îşi poate găsi loc pe un site care nu e de umor pune, o dată în plus, problema filtrelor pe care ar trebui să le instaleze orice administrator care ţine cât de cât la prestigiu şi care nu vrea să se facă de râs.

De pe acelaşi site aflăm că piesa „Highway to Hell" a trupei AC/DC „este corectă din punct de vedere teologic în proporţie de 96%, comparativ cu alte trupe care şi-au dat şi ele cu părerea despre cam cum e treaba cu diavolul". Dacă aţi înţeles ceva, felicitări. Iar dacă ceea ce aţi înţeles coincide cu ceea ce a vrut să transmită emiţătorul, cu siguranţă că meritaţi o diplomă. Repet, nu ne aflăm pe un site umoristic. Oamenii care se ocupă de el au pretenţia seriozităţii. Or, nu poţi privi cu seriozitate o asemenea probă de diletantism şi de lucru de mântuială.

Vine la rând presa sportivă, chemată să ne dea o veste tulburătoare despre tânărul fiu al lui Gheorghe Hagi, care încearcă să-şi facă loc în prima echipă a Fiorentinei. Vestea ne izbeşte drept în plexul semanticii şi sună după cum urmează: „Ianis Hagi poate dărui cruzime şi spectacol echipei". Ce se poate înţelege de aici? Că Ianis Hagi are potenţialul de răutate şi de sadism capabil să-l transforme într-un urmaş al lui Caligula sau al lui Ivan cel Groaznic. Şi că Fiorentina e în pericol să se transforme într-o victimă torturată şi supusă unor nesfârşite suplicii.

Sigur, nu-ţi trebuie IQ-ul unui campion mondial la şah ca să-ţi dai seama că redactorul care a livrat versiunea românească a ştirii a apelat la Google Translate pentru traducere. Şi nu trebuie să fii doctor în traductologie ca să te dumireşti că nu era vorba de „cruzime", ci de „prospeţime", dată fiind vârsta lui Hagi cel mic. E de aşteptat, în aceste condiţii, ca maeştrii lăutari ai traducerilor din alte limbi în română să vorbească despre „rezervaţii de bilete" în locul „rezervărilor de bilete", să confunde „cruzimea" cu „cruditatea" şi „mâncarea" cu „mâncărimea". În fond, hârtia suportă, site-urile la fel, iar exigenţa publicului pare într-un procent galopant de atrofiere.

Ca dovadă că presa e tot mai mult la cheremul diletanţilor, iată o ştire preluată dintr-un ziar de provincie, care merită premiul pentru gogomănia anului: „Unul dintre energumenii ultimului deceniu face în continuare afaceri cu statul". Recunosc că m-am chinuit destul de mult până mi-am dat seama ce a vrut să spună redactorul prin „energumen". Ştiam că accepţia din dicţionar a termenului „energumen" este de „om despre care se crede, îndeosebi în superstiţiile populare, că este posedat de diavol", „agitat" sau „exaltat". Ei bine, ce credeţi? „Energumen" este o traducere eufemistic spus urechistă a lui „energy man", cu trimitere la unul dintre aşa-numiţii „băieţi deştepţi" din domeniul energiei electrice, despre ale căror afaceri dubioase se scrie de mai bine de un deceniu. Nu e la îndemâna oricui să facă o asemenea asociere. Îţi trebuie o doză de veleitarism şi de impostură greu de găsit chiar şi în presa noastră locală, unde încă se spune şi se scrie „ca şi" în loc de „ca" şi unde se practică în continuare sfânta pilă, improvizaţia şi minima rezistenţă.