Nuvela „Moara cu noroc” devine thriller

Data publicării:
moara cu noroc

Marian Crişan, regizor: „Filmul „Orizont e şi un omagiu adus filmului regizat de Victor Iliu, „La Moara cu Noroc, deoarece ţin foarte mult la filmul respectiv şi mi-aş fi dorit să văd mai multe filme de genul ăla în istoria noastră.

E o idee mai veche, mă urmăreşte de mulţi ani. Recitind nuvela, am redescoperit farmecul nuvelei, în primul rând, şi atmosfera de acolo îmi plăcea foarte mult...

Ce-am urmărit eu e mai mult tema familiei, mai mult decât tema banilor care dezumanizează... cum era în comentariile literare. Şi tema asta a familiei m-a interesat. Cum funcţionează familia asta care rămâne izolată la cabană, la cabana asta care e undeva izolată în pădure, pe munte... şi tot ce înseamnă secrete, lucruri ascunse în familie, lucruri care nu se spun... şi cum reacţionează ei în intriga asta.”

Rodica Lazăr, „Andra”: „E în sfârşit un film românesc care nu mai e într-un apartament, care nu mai e întunecat, care nu mai e despre sărăcie, care nu mai e despre... mă rog, şi o să mă opresc aici pentru că nu vreau să mă raportez la nimic concret.

Publicul larg de fapt asta reproşează în mod frecvent filmului românesc: că e prea întunecat, că e prea mult despre sărăcie, că e prea mult despre cât de necăjiţi suntem, despre cât de gri e totul. Filmul ăsta nu e deloc despre asta!”

În „Orizont", Lucian şi Andra sunt doi soţi care încearcă să-şi găsească „norocul şi o viaţă mai bună. Aşa că preiau în administrare o cabană pierdută undeva în Munţii Apuseni. Lucrurile par să meargă bine până când Lucian descoperă că toată regiunea este controlată de Zoli, un cap al mafiei tăierilor ilegale de păduri.

Rodica Lazăr, „Andra”: „Personajul meu se numeşte Andra, este soţia lui Lucian, personajul principal al filmului, care este interpretat de Andras Hathazi. Împreună cu copilul şi cu mama ne mutăm la această pensiune care se numeşte „Orizont şi pe care o luăm în gestiune să zicem.”

Marian Crişan, regizor: „Avem o zonă din asta montană, o cabană turistică care e oarecum izolată în peisaj. Unde familia asta rămâne izolată peste iarnă confruntându-se cu problema asta, bandiţii ăştia care trec tot timpul pe acolo.”

Tensiunea din jurul său îl fac pe blândul Lucian să clacheze.

Marian Crişan, regizor: „Există o asemănare cu Shining şi din alt punct de vedere, pentru că personajul principal e, ca şi acolo, un tată. Care o ia razna. Şi la noi e vorba tot de un tată care încet-încet e pus aşa, la încercare. E la limită.”

Filmul lui Marian Crişan a avut premiera mondială în luna noiembrie, la Festivalul de Film Tallin Black Nights, din Capitala Estoniei. Criticii au fost impresionaţi, iar Hollywood Reporter a scris că „Orizont „începe ca un film de groază şi se încheie într-o notă apropiată de cea a western-urilor moderne. Unde mai pui că arată minunat, graţie culorilor şterse, crepusculare pe care directorul de imagine Oleg Mutu, una dintre figurile-cheie ale noului val românesc, le foloseşte asemenea unui pictor.

Marian Crişan, regizor: „Are o plastică foarte, nu ştiu, delicată. Şi Oleg a reuşit, cred, foarte bine să aducă pe ecran ce ne-am imginat de la început. Şi a fost o plăcere să lucrez cu el şi să căutăm şi să găsim exact momentele care ne interesau, de atmosferă. Lui i-a plăcut foarte mult ideea asta, de a face un film neo-noir să zicem. Că e o atmosferă specială, e o atmosferă asumată, nu e un film pur realist şi tratat ca atare.”

Pe langa viziunea lui Oleg Mutu, regizorul Marian Crişan a profitat de vremea schimbătoare pentru a sugera anumite stări. Actorii au filmat pe soare, ploaie, ceaţă, frig, cald, noroi şi zăpadă.

Rodica Lazăr, „Andra”: „A fost senzaţional. Am prins şi toamnă şi iarnă, ca să zic aşa. Am început filmările undeva în noiembrie, s-au terminat la începutul lui decembrie, am prins şi zăpadă.”

Marian Crişan, regizor: „Eram pe creasta muntelui, undeva în Apuseni, şi vremea se schimba foarte des. Foarte rapid. Într-o zi putea fi soare şi seara începea să ningă.(...) Dacă erau zile în care era ceţos sau zile ploioase şi schimbam programul astfel încât să ne potrivim pe o anumită senzaţie care ţi-o dădea.

De remarcat la „Orizont" este şi coloana sonoră a lui Cristian Lolea.

Marian Crişan, regizor: „Are şi un ingredient poate... ingredient pe care nu prea îl găseşti în filmele româneşti, are muzică, muzică compusă pentru film. Şi cred că toate ăstea, mixajul filmului, mixajul sunetului, muzica şi imaginea, poţi să le experimentezi cel mai bine pe ecran mare. Nu pe tabletă. ”

De altfel, publicaţia Screen Daily a notat: "Muzica a la Hitchcock dă de înţeles că ameninţarea pândeşte, dar lătratul persistent al unui câine e cel care înspăimântă personajele şi publicul deopotrivă".

Aşadar, sunt destule premise care ne fac să întrezărim un „orizont" de succes pentru... „Orizont"-ul lui Marian Crişan. Filmul este în cinematografe.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri