Sari la conținut

PASTILA DE LIMBĂ | Cuvinte pe care le folosim des şi apar frecvent în varianta greşită

Tema nu e nouă, desigur. Ţin minte că am mai abordat-o la „Pastila de limbă". Într-un miniserial în trei episoade, am discutat despre câteva dintre formele de modificare incorectă a cuvintelor. Dacă vă amintiţi, m-am referit fie la situaţii în care un „x" greşit înlocuieşte un „s" corect („excroc", variantă greşită, în loc de „escroc", variantă corectă, sau „expresso", variantă greşită, în loc de „espresso", variantă corectă), fie la cuvintele care ori au un „r" introdus aiurea, ori nu îl au când ar trebui să-l aibă. Din prima categorie face parte substantivul „repercusiune" (plural „repercusiuni"), folosit uneori în formele incorecte „repercursiune-repercursiuni". Din a doua categorie, mai bine mobilată, fac parte cuvinte ca „proprietar", „frustrare" sau „oprobriu", pe care le întâlnim câteodată în variantele greşite „propietar", „frustare" sau „oprobiu".

Acum însă am de gând să cimentez forma corectă a câtorva cuvinte mutate din vocabularul sportiv în vorbirea curentă. E vorba de cuvinte pe care le folosim destul de des, dar nu întotdeauna cum se cuvine. De ce apar ele atât de frecvent în forme greşite? Poate din cauza instrucţiei precare a vorbitorilor. Poate fiindcă pentru unii dintre ei forma care li se pare lor mai uşor de pronunţat e şi cea corectă. Poate prin contaminare. Sau poate din alte motive. Cert este că, după ce auzi un cuvânt pronunţat incorect de câteva zeci de ori, ai tu însuţi o mică ezitare când îl pronunţi corect.

Unul dintre aceste cuvinte este substantivul „jambieră", pe care-l întâlnim destul de des sub forma incorectă „jampieră" (un francofil pus pe şotii mi-a spus cândva că „jampieră" este omologul feminin românesc al prenumelui francez Jean-Pierre). Dincolo de glumă, merită observat că într-o situaţie asemănătoare se află cuvântul „tobogan" (pronunţat uneori incorect „topogam"). Revenind, jambiera este „o învelitoare de piele, de lână sau de postav care protejează piciorul de la gleznă până sub genunchi şi care este purtată mai ales de sportivi". În vechime, tot jambieră se numea şi acea parte a armurii care proteja gamba. Pluralul substantivului „jambieră" este „jambiere". Prin urmare, vom spune „Fotbaliştii lui Celtic au jambiere albe cu dungi verzi" şi nu „Fotbaliştii lui Celtic au jampiere albe cu dungi verzi".

Probleme de acelaşi tip pune substantivul „trening", care provine din „training suit", adică „echipament de pregătire" sau „de antrenament", şi care constă de obicei într-o bluză şi un pantalon de tricot. Prin tribunele stadioanelor, dar şi în magazine sau pe stradă se aud uneori formele derivate şi incorecte „treling" sau „triling" (ultimul, cu accent pe a doua silabă). Să ne lămurim: enunţul corect este „Campionul a urcat pe podium într-un trening albastru". Variantele „Campionul a urcat pe podium într-un treling albastru" sau „Campionul a urcat pe podium într-un triling albastru" sunt greşite.

Şi substantivele „tenişi" (adică pantofi de tenis) şi „bascheţi" (adică ghete de baschet) cad victimă unor influenţe care ţin mai degrabă de mahalaua limbii. Se întâmplă frecvent să auzim formele „teneşi" şi „başcheţi", care sunt incorecte şi pe care vă sugerez să nu le luaţi în considerare.

Aşa stând lucrurile, vom spune „Lui Emil i s-au murdărit tenişii", nicidecum „Lui Emil i s-au murdărit teneşii", şi „Bascheţii pe care i-am primit cadou îmi sunt mici", nicidecum „Başcheţii pe care i-am primit cadou îmi sunt mici".

În fine, e cazul să mă opresc în treacăt asupra cuvintelor „arbitru" şi „ofsaid", la care se constată de asemenea tentative de schimonosire. Distorsionarea predilectă pentru „arbitru" este „albitru", un cuvânt pe care l-am auzit inclusiv în gura unor arbitri, dar care nu are ce să caute în vocabularul unui vorbitor care se respectă. În ce priveşte cuvântul „ofsaid" (din englezescul „off-side", în afara jocului), el are parte de mai multe variante - „opţai", „opţaid" sau „hopţaid" - , una mai caraghioasă decât alta şi tustrele incorecte.