Sari la conținut

PASTILA DE LIMBĂ. Cuvinte scrise sau pronunțate anapoda

Se întâmplă să auzim şi să vedem cuvinte care sunt fie scrise, fie pronunţate anapoda. Radu Paraschivescu dă câteva exemple în emisiunea „Pastila de limbă” de la Digi24.

Radu Paraschivescu: Am mai făcut cel puţin trei asemenea treceri în revistă ale micilor noastre rateuri de zi cu zi. Prima oară am vorbit despre formele incorecte „excroc”, „frustare”, „repercursiune” şi „bacnotă” şi despre formele corecte „escroc”, „frustrare”, „repercusiune” şi „bancnotă”.

A doua oară am deosebit între „scluptură”, „spăşit”, „albitru”, „treling” şi „jampieră” (forme greşite), şi „sculptură”, „spăsit”, „arbitru”, „trening” şi „jambieră” (forme corecte).

În fine, a treia oară am contrapus formelor incorecte „marşalier”, „propietar”, „oprobiu”, „şpray” sau „expresso” formele corecte „marşarier”, „proprietar”, „oprobriu”, „spray” sau „espresso”.

Acum aduc în discuţie întâi şi întâi o eroare pe care o întâlnim doar în exprimarea orală. Asta însă nu-i scade din gravitate, cu atât mai mult cu cât nu o auzim doar din gura oamenilor de pe stradă, ci şi din gura unor prezentatori, crainici şi reporteri de televiziune. Este vorba despre pronunţarea greşită a două numerale cardinale care, în mod normal, n-ar trebui să pună probleme. Şi totuşi, pun. Cele două numerale sunt „şaptesprezece” şi „optsprezece”, pe care, nu se ştie de ce, multă lume le rosteşte, greşit şi antipatic, „şaptisprezece” şi „optisprezece”.

Cu vreo douăzeci de ani în urmă, dacă nu mai bine, exista un crainic al postului public de televiziune care dusese eroarea în zona neplauzibilului, potopindu-l pe bietul „şaptesprezece” cu o serie de „ă”-uri nelalocul lor şi ajungând să-l pronunţe, aproape ireal, „şaptăsprăzăceă”. Revenind în prezent, îi rog respectuos şi cordial pe cei în culpă să nu mai schingiuiască bietele numerale.

Asta înseamnă să nu mai spună „Filmul începe la ora şaptisprezece” (variantă greşită) şi să pronunţe corect „Filmul începe la ora şaptesprezece”. Asta înseamnă, de asemenea, să renunţe la fandoselile de tip „Miruna a împlinit optisprezece ani în ianuarie” (variantă greşită) şi să opteze pentru varianta corectă şi firească „Miruna a împlinit optsprezece ani în ianuarie”.

Un cuvânt care o ia câteodată razna în gura anumitor vorbitori este verbul „a traversa”. În acest caz, îşi fac simţită prezenţa două tipuri de pocinog.

Unul constă în formulele pleonastice „a traversa pe partea cealaltă” sau „a traversa vizavi”. Ambele sunt greşite, iar greşelile sunt uşor de demontat: câtă vreme „a traversa” înseamnă „a trece de pe o parte pe cealaltă”, nu putem spune nici „a traversa pe partea cealaltă”, nici „a traversa vizavi”. E ca şi cum am spune „urcaţi sus”, „moş bătrân”, „hemoragie de sânge” sau „fizionomia feţei”, adică pleonastic, adică incorect.

Al doilea tip de pocinog legat de „a traversa” ţine de felul în care schimonosesc unii vorbitori acest cuvânt. Am auzit trei variante la fel de strâmbe şi de şchioape: „a tramversa”, „a tranversa” şi „a transversa”. Desigur, corolarul erorii este un enunţ care conţine o dublă greşeală, ca la tenis, şi care arată astfel: „Gelu a transversat pe partea cealaltă când şi-a văzut prietenul”. Enunţul corect nu poate fi decât „Gelu a traversat când şi-a văzut prietenul”.

O altă greşeală se leagă de substantivul „tobogan”, pe care se mai întâmplă să-l auzim fie sub forma „topogan”, fie sub forma „topogam”. Şi „topogan”, şi „topogam” dăunează exprimării corecte şi sunt greşeli de periferie a limbii. Glumind amar, am putea spune că „topogan” e un ecou ţăţesc al titlului de film „Top Gun”, pe când „topogam” este un poligam care are doar neveste de top. Oricum însă, singura formă acceptată este „tobogan”. Aşa stând lucrurile, vom spune „Copiilor se place să coboare pe toboganul cu apă” (variantă corectă) şi nu „Copiilor le place să coboare pe topoganul cu apă” sau „Copiilor le place să coboare pe topogamul cu apă” (ambele variante sunt greşite).

Dat fiind că rateurile de acest tip sunt mai multe decât pot încăpea într-o singură „Pastilă de limbă”, vă propun să continuăm tratamentul săptămâna viitoare. Vă aştept cu drag. La revedere”.