Sari la conținut

PASTILA DE LIMBĂ. Influenţe nefaste din engleză

Radu Paraschivescu: Am vorbit de câteva ori despre influenţa pe care o exercită limba engleză asupra limbii române. M-am referit fie la anumite cuvinte folosite anapoda („determinare” din englezescul „determination” în loc de „hotărâre" sau „audienţă" din englezescul „audience” în loc de „public” sau „auditoriu”), fie la calchieri supărătoare, din categoria „a face sens” în locul variantei corecte „a avea sens”. E momentul să vorbim acum despre un alt efect negativ, care se observă în cazul unor adjective româneşti care au echivalente asemănătoare în limba engleză.

Eroarea poate trece şi chiar a trecut neobservată. De ce? Fiindcă nu e gravă şi fiindcă, în viteza cu care curg mesajele în ziua de astăzi, se mai întâmplă ca atenţia noastră să nu fie întotdeauna la cote maxime. Acestea fiind spuse, daţi-mi voie să observ că greşeala despre care urmează să vă vorbesc apare şi în scris, şi în exprimarea orală. Şi în dialoguri obişnuite, şi în articole de ziar. Cum spuneam, producerea ei nu e un capăt de ţară. Ceea ce nu înseamnă însă că nu trebuie semnalată.

Şi totuşi, în ce anume constă greşeala? În preluarea neatentă a anumitor adjective englezeşti şi în folosirea lor ca atare în româneşte. Este vorba de o serie de adjective terminate în „ic”. Din grabă, din superficialitate sau poate chiar din necunoaştere, unii vorbitori uită echivalentele româneşti ale acestor cuvinte şi le folosesc - în limba română - pe cele din engleză. Pronunţate, ce-i drept, româneşte. Iată câteva exemple.
Un prieten întors din vacanţă mi-a povestit că a fost la Granada, unde, pe lângă complexul Alhambra şi palatele regilor Nasrizi, a reuşit să viziteze şi „cartierul arabic”. Poftim? am întrebat, ridicând puţin sprânceana. „Cartierul arabic”, a repetat amicul. Ei bine, tocmai cuvântul acesta m-a contrariat. „Arabic” e un adjectiv care aparţine limbii engleze, iar echivalentul lui românesc este „arab” sau „arăbesc”. Ce-i drept, e tolerată şi forma „arabic” (mai precis, „arabică"), însă doar în două situaţii: pentru unul dintre sortimentele de cafea pe care le putem cumpăra din magazinele de profil şi pentru sintagma „gumă arabică” - o substanţă vâscoasă obţinută din lichidul secretat de unele specii de salcâm (sau pe cale sintetică) şi folosită ca substanţă de lipit pentru hârtie. Dexonline consemnează existenţa lui „arabic” doar ca formă rară. În aceste condiţii, în loc de „Am făcut o vizită de două ore în cartierul arabic” e preferabil să spunem „Am făcut o vizită de două ore în cartierul arab” sau „Am făcut o vizită de două ore în cartierul arăbesc”.

Ceva asemănător se întâmplă cu englezescul „realistic”, care se traduce în română prin „realist”. Şi chiar dacă acelaşi Dexonline acceptă de ceva vreme şi forma românească „realistic” (tot ca pe o formă rară), simţul limbii ar trebui să ne împiedice să recurgem la ea. E mult mai firesc să spui „Aşteptările publicului sunt realiste” decât „Aşteptările publicului sunt realistice”. Acest din urmă enunţ sună forţat şi nu prea seamănă a limbă română.

Un ziar, altminteri de ispravă, îşi informează cititorii că „România nu va juca primul meci al campaniei pentru calificarea la Cupa Mondială din 2022 pe Arena Naţională din cauza scandărilor homofobice”. Ei bine, în acest caz până şi dicţionarul e ferm: „homofobic” nu există în limba română, aşa că enunţul de mai devreme e greşit. Englezescului „homophobic” îi corespunde românescul „homofob", nimic altceva. Prin urmare, enunţul corect este „România nu va juca primul meci al campaniei pentru calificarea la Cupa Mondială din 2022 pe Arena Naţională din cauza scandărilor homofobe”.

E momentul să le spunem traducătorilor de film din România că adjectivul „energetic" din engleză înseamnă „energic" sau „plin de energie” când se referă la un animal sau la o fiinţă omenească. Nu avem cum să spunem „Tom este un băiat energetic” decât dacă vrem să ne facem de râs. Enunţul corect este „Tom este un băiat energic”, „plin de energie” sau „zvăpăiat”. Desigur, energetic” din engleză se traduce şi prin „energetic", dar numai dacă el priveşte „producerea şi folosirea diferitelor forme de energie”. De pildă, un sistem energetic este „un ansamblu de instalaţii organizat unitar în scopul producerii, transmiterii şi distribuirii energiei electrice pe un anumit teritoriu”.