PASTILA DE LIMBĂ. Niciun amorez nu-i şopteşte iubitei: „Vreau să-ţi spun FAPTUL că m-am îndrăgostit de tine”

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 20 aprilie

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Sunt cuvinte care nu contribuie cu absolut nimic la plasticitatea enunţului. Dimpotrivă, urechea sensibilă va sesiza imediat stridenţa, iar posesorul ei va conchide că mesajul ar fi avut doar de câştigat dacă emiţătorul ar fi eliminat cuvintele în plus.

Una dintre cele mai frecvente situaţii de acest tip e cea a mesajelor care conţin cuvântul „faptul” fără să fie nevoie de el. Posturile de radio şi de televiziune produc fără încetare dovezi ale acestei forme de fetişism lexical.

Rar trece o zi fără să auzi pe cineva abuzând de cuvântul în chestiune şi refuzând să accepte că propoziţia sau fraza sună mai bine în lipsa lui. Iată câteva exemple culese recent: „Ministrul Sănătăţii a declarat faptul că medicamentele nu se vor scumpi”, „Antrenorul Vasile Miriuţă le-a spus elevilor lui faptul că-i aşteaptă un meci greu”, „Liderii de sindicat au subliniat faptul că nu sunt mulţumiţi de oferta guvernului”.

Nu vă sună anapoda aceste enunţuri? Şi oare n-ar suna mai bine fără „faptul"? De exemplu: „Ministrul Sănătăţii a declarat că medicamentele nu se vor scumpi”, „Antrenorul Vasile Miriuţă le-a spus elevilor lui că-i aşteaptă un meci greu” sau „Liderii de sindicat au subliniat că nu sunt mulţumiţi de oferta guvernului”.

Deparazitat în felul acesta, mesajul se prezintă mai acătării.

În fond, niciun amorez nu-i şopteşte fetei cu care se plimbă prin parc „Vreau să-ţi spun faptul că m-am îndrăgostit de tine”.

Iar dacă Stevie Wonder ar fi fost român, fiţi siguri că n-ar fi cântat „Te-am sunat să-ţi spun faptul că te iubesc”.

Un alt farafastâc fără noimă este folosirea lui „unul" sau „una” când nu e cazul. Lucrurile se aşază şi aici tot în logica prisoselnicului: „Concediul petrecut în Bali a fost unul de neuitat (că doar n-au fost trei)”, „Aterizarea a fost una lină" (că doar n-au fost cinci)”, „Centrarea lui Di Maria a fost una de calitate (că doar n-au fost opt)”. Fireşte, variantele corecte sunt: „Concediul petrecut în Bali a fost de neuitat", „Aterizarea a fost lină” şi „Centrarea lui Di Maria a fost de calitate”.

Corolarul acestor năzbâtii pe care le auzim zi de zi ar fi un enunţ de genul „Ţin să vă anunţ faptul că mâncarea a fost una proastă”.