Sari la conținut

PASTILA DE LIMBĂ. Șarpele, sâmbăta și limba română

Radu Paraschivescu se oprește asupra câtorva expresii care conţin cuvintele şarpe şi sâmbătă. „Ca să le explicăm sensul, pentru cine nu-l cunoaşte, dar şi ca să lămurim două confuzii pe care se întâmplă să le mai facă unii dintre noi”, argumentează scriitorul.

Printre expresiile construite în jurul cuvântului „şarpe” se numără următoarele:

„a fuma ca un şarpe” (sau „A fuma ca o locomotivă”), care înseamnă „a fuma foarte mult” sau „a fuma ţigară de la ţigară”;

„a avea limbă de şarpe”, care înseamnă „a fi o persoană căreia îi place să bârfească sau să stea la cleveteală”;

„a ieşi ca şarpele la drum”, care înseamnă „a face lucruri care pot provoca necazuri sau neplăceri”;

„a călca şarpele pe coadă”, care înseamnă „a supăra sau a insulta pe cineva rău sau iute la mânie”;

„a sări ca muşcat de şarpe”, care înseamnă „a se înfuria, a-şi ieşi din fire”;

„a încălzi (sau a creşte sau a ţine) un şarpe la sân”, care înseamnă „a arăta afecţiune, dragoste sau bunăvoinţă unui om care se dovedeşte nerecunoscător sau trădător”. Nu întâmplător, acestor oameni li se mai spune şi „năpârci”.

Am lăsat la urma expresiilor care conţin cuvântul „şarpe” două expresii pe care vorbitorii neatenţi le modifică uneori, producând efecte mai degrabă comice. Este vorba de „a ţipa ca din gură de şarpe” şi „a se ascunde în gaură de şarpe”. Sensul primeia este „a striga foarte tare, a striga din toţi bojocii”, pe când a doua înseamnă „a se ascunde într-un loc foarte greu de dibuit”. Ei bine, din motive care ţin poate de relativa asemănare dintre cuvintele „gură" şi „gaură”, unii vorbitori folosesc aceste cuvinte acolo unde nu-şi au locul - mai precis, pe unul în locul celuilalt. Nu în expresia care trebuie, ci în cealaltă.

Pentru edificare şi pentru înlăturarea confuziilor, să dăm cuvenitele exemple. Astfel, vom spune „Când s-a trezit înconjurat de bătăuşi, băiatul a început să strige ca din GURĂ de şarpe” (variantă corectă) şi nu vom spune sub nicio formă „La vederea instrumentelor de tortură, prizonierul s-a pus pe urlat ca din GAURĂ de şarpe” (variantă greşită). De asemenea, e corect să spunem „Poţi să te ascunzi şi în GAURĂ de şarpe, tot o să te găsesc”, dar e incorect să spunem „Duşmanul s-a ascuns în GURĂ de şarpe, trăgând nădejde să nu fie dibuit”.

În ceea ce priveşte expresiile construite în jurul cuvântului „sâmbătă", una dintre ele nu e foarte cunoscută. Este vorba de expresia „a-i lipsi cuiva o sâmbătă”, cu varianta „a nu fi în toate sâmbetele”, care înseamnă, după cum probabil că v-aţi dat seama, „a nu fi în toate minţile”. Avem, desigur, şi expresii cunoscute şi folosite frecvent, cum ar fi expresia „a se duce pe apa sâmbetei”, cu sensul de „a se pierde, a se irosi, a se risipi". În dicţionarul din 1929 al lui Lazăr Şăineanu se precizează că apa sâmbetei este o apă care curge pe sub pământ şi duce în iad (fiind un corespondent al Styxului din mitologia greacă, râul care desparte lumea celor vii de lumea celor morţi), pe când apa duminicii curge la suprafaţă şi duce în rai. În limbaj popular, când îi spui cuiva „du-te pe apa sâmbetei!”, îi spui de fapt „mori!” sau „crapă!”.

O altă expresie folosită în mod frecvent este „a purta (cu varianta «a pune») sâmbetele cuiva”, cu sensul de „a duşmăni pe cineva”, „a dori răul cuiva” sau chiar „a dori moartea cuiva”. Această conotaţie negativă a sâmbetei ţine de imaginaţia populară, în care ziua respectivă e considerată o zi nefastă, personificată de o zână rea. Iată de ce sâmbetei nu i se spune niciodată „sfântă”, aşa cum li se spune zilelor de miercuri, vineri sau duminică. În afara acestei prime accepţii, expresia „a purta sâmbetele cuiva” mai poate să însemne, conform anumitor dicţionare, şi „a face pomană în fiecare sâmbătă până când se împlinesc patruzeci de zile de la moartea cuiva”.

Şi în cazul acestei expresii se constată uneori o greşeală pe care e bine s-o îndreptăm. Unii spun „a purta zâmbetele” în loc de „a purta sâmbetele”, ceea ce este incorect. Prin urmare, vom spune „Mihai îmi poartă SÂMBETELE din ziua când am luat o notă mai mare decât a lui la test" şi nu vom spune „Antrenorul le poartă ZÂMBETELE jucătorilor fiindcă râd de el pe la spate".