Sari la conținut

Poveste din România, premiată la festivalul de film de la Karlovy Vary

Foarte emoționată, Teodora Ana Mihai a primit premiul obținut la festivalul Karlovy Vary mulțumind în primul rând familiei din Bacău care i-a permis să filmeze momente atât de intime ale vieții lor. Regizoarea a mărturisit că i-au trebuit opt luni ca să-i găsească. A fost cucerită de personalitatea personajelor ei și se consideră norocoasă că a fost lăsată să pătrundă în viața lor fără prea multe întrebări.

(De la minutul 4:52, interviu cu Teodora Ana Mihai)

„M-am născut în 1981, în timpul regimului Ceaușescu, și la vârsta de șapte ani am fost nevoită să trăiesc departe de părinții mei, pentru că ei au emigrat din România din motive politice. Mai târziu m-am alăturat lor în Belgia, dar absența lor, când eram un copil, a lăsat o urmă adâncă. Pentru că am păstrat legături strânse cu țara mea natală, am ajuns să-mi dau seama că istoria se repetă acolo, cu o singură deosebire: copiii nu mai sunt lăsați acolo din motive politice, ci economice. Impactul asupra copilului rămâne, totuși. Imigranții din motive economice intră când și când în atenția media, dar cei mici, care sunt lăsați singuri, sunt arareori sau niciodată auziți. De aceea vreau să le spun povestea: povestea de dincolo de poveste.

Am avut noroc că i-am întâlnit pe copiii familiei Halmac și pe sora lor mai mare, Georgiana, al cărei rol m-a impresionat în mod special. A fost un mare privilegiu să fiu lăsată în lumea lor și după ce am petrecut atât de mult timp împreună, am devenit cu toții ca o familie, ceea ce a dat acestui film o intimitate proprie și – cred – și forță”, declară Teodora Ana Mihai pe site-ul dedicat filmului „Waiting for August”.

Filmul a obținut în mai premiul Hot Docs 2014 pentru cel mai bun film documentar internațional și mențiunea specială a juriului la Visions du Reel.

Festivalul internațional de film de la Karlovy Vary este unul de tradiție, ajuns la cea de-a 49-a ediție.

Teodora Ana Mihai s-a născut la București în 1981, iar în 1989 a venit în Belgia, unde s-a putut alătura părinților, care fugiseră din țară cu un an mai înainte. A studiat apoi în Statele Unite, unde emigrase mătușa ei. A moștenit de la tatăl ei pasiunea pentru fotografie și imagine și s-a întors în Belgia pentru a urma o carieră în domeniul celei de-a șaptea arte.

După documentarul „Waiting for August”, acum lucrează la un documentar despre adolescenții orfani, victime ale războiului drogurilor din Mexic.