Povestea medicului care a tratat-o de depresie pe fiica lui Dej

Data actualizării: Data publicării:
medic askenasy lica gheorgiu dej

Trăim vremuri lipsite de valori şi repere. A devenit un clişeu, din păcate adevărat, pe care îl auzim din ce în ce mai des. Din fericire, mulţi români au început să înţeleagă miza revendicării unor drepturi fireşti pentru orice stat civilizat în 2017. Pentru doctorul neurolog Jean Askenasy, tinerii reprezintă cea mai importantă valoare a unei naţiuni.

„Eu văd în România, una dintre cele mai frumoase ţări din lume, eu văd în România una dintre cele mai bogate ţări din lume...Dar fiind înzestrată cu toate aceste lucruri minunate şi având un tineret care este viitorul fiecărei ţări, tânărul de la adolescenţă până la 40 de ani este forţa vitală care promite supravieţuirea fiecărei naţiuni stat. Această forţă trebuie sprijinită, dezvoltată, sub orice formă, dându-le posibilitatea să înveţe şi să lucreze, dându-le posibilitatea să existe. În societatea română am discutat cu oameni de la nivelul academiei, am discutat cu universitari, am discutat cu oameni fără pregătire superioară, am discutat cu şoferii de taxi, am discutat cu funcţionari de hoteluri şi toţi sunt convinşi că aici tragedia este corupţia”, spune Jean Askenasy, cercetător neurolog.

Despre conştiinţă, cunoaştere şi despre incredibilul instrument care este creierul, într-un interviu cu unul dintre cei mai importanţi cercetători din domeniul neurologiei, profesorul Jean Askenasy.

 

În anii '50, Jean Askenasy a fost medicul care a tratat-o de depresie pe Lica, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Apoi, în anii 70, a fost unul dintre miile de evrei vânduţi de către regimul comunist statului Israel. Timp de cinci ani, între 1970 şi 1975, comuniştii au obţinut 55 de milioane de dolari din vânzarea evreilor români. Operaţiunea prevedea tarife pentru fiecare cetăţean, în funcţie de studiile pe care le avea. Pe doctorul neurolog Askenasy l-au vândut pentru suma de 8.000 de dolari. L-au deposedat de casă, de mobilă şi de un tablou semnat Theodor Aman, bunuri care astăzi ar valora 120 000 de euro.

În prezent, profesorul Askenasy este neurolog şi cercetător în domeniul neuroştiinţei la Tel-Aviv, Israel.

S-a născut la Sofia, dar a crescut şi a studiat în România. A urmat cursurile şcolii româneşti de neurologie a celebrului academician Gheorghe Marinescu. În luna decembrie 2016, a fost numit membru de onoare al Academiei Române.

Jean Askenasy a publicat de-a lungul vremii 14 volume despre teoriile cunoaşterii şi ale conştiinţei. Şi-a dedicat întreaga viaţă studierii şi înţelegerii creierului uman. De altfel, volumul pe care îl pregăteşte anul acesta are ca temă „creierul cuantic”.

Într-una dintre lucrările sale, „A gândi Europa ca un creier”, Askenasy aduce în atenţie importanţa adevărului istoric care, adaugă autorul, se suprapune cu adevărul memoriei creierului.

„Nu există nimic mai preţios, mai înalt, mai superior, mai suprem, mai aristocrat decât creierul. Acuma, acest creier poate deveni cu mare uşurinţă o pradă a unui instinct, a unui sentiment de ură, a unui sentiment de răzbunare, a unei dorinţe de a ucide. Foarte uşor”, avertizează profesorul Jean Askenasy.

Cu cât o societate creşte în agresivitate, cu atât conştiinţa şi cunoştinţa ei scad. Pacea şi adevărul sunt negociate cu bâta doar în dictatură. Într-o societate civilizată, însă, lucrurile ar trebui să stea cu totul altfel.

„Gândirea mă poartă la o rivalitate celebră care a avut loc între Bernard Shaw şi Winston Churchill. Bernard Shaw îl tachina mereu pe Winston Churchill că nu are prieteni. Şi Winston Churchill ironiza talentul uriaş pe care-l avea el în a face, în a scrie teatru şi a face dramaturgie. Şi atunci, Bernard Shaw, la premiera care urma să aibă loc, i-a trimis două bilete şi i-a scris: te rog să vii la premieră, ţi-am trimis două bilete, cu un prieten, dacă există aşa ceva. Şi atunci Winston Churchill i-a răspuns: Îmi rezerv plăcerea de a veni la al doilea spectacol, dacă o să existe aşa ceva. Asta este un gen de rivalitate sau de discuţii la un anumit nivel care împiedică agresiunea fizică”, exemplifică profesorul Askenasy.

Creierul este organul care a realizat minunile tehnologiei, organul perfect realizat de natură sau de Dumnezeu. Este o federaţie de trilioane de celule din care cunoaştem 100 de miliarde de neuroni, adică doar 10%. Şi tot creierul este cel care, de-a lungul istoriei, a fost declanşatorul unor evenimente dramatice.

„Ştiinţa ne învaţă, ştiinţa psihologică, antropologică, filozofică ne învaţă că pentru a crea o societate umană pozitivă şi capabilă, este nevoie ca raţiunea să domine emoţia. Emoţia, instinctele, afectivitatea este foarte uşor de a domina. În multe situaţii istorice, personalităţi cu un fond psihopat, dar cu un mare talent oratoric şi organizatoric, însă cu conţinut puternic de psihopatie au fost în stare să creeze situaţii care au dus la Auschwitz, care au dus la ucidere în masă în Rusia sau în tot felul de colţuri ale lumii”, arată Jean Askenasy.

Capacitatea unui psihopat de a-i transforma pe cetăţenii unei societăţi în fiare sălbatice trebuie recunoscută şi împiedicată de către cei a căror conştiinţă nu a fost anulată de emoţii. Istoria, însă, ne-a arătat altceva.

JEAN ASKENASY: „În fiecare război, în fiecare ciocnire armată, în fiecare conflict între naţiuni, între continente, între imperii ş.a.m.d., dreptul de a ucide e liber. Atâta timp cât ai declarat pe unul inamic, ai dreptul să-l ucizi. Cu puşca, cu grenadele, cu bomba atomică, cu ce vrei. Dreptul de a ucide îl capătă homo sapiens în momentul când se declară război. Hitler a vrut să realizeze bomba atomică, era prea târziu. Toate marile creiere în fizică atomică au emigrat în America”.

În secolul XX, descoperirile oamenilor de ştiinţă au dus la progres tehnologic în multe domenii. Pe de altă parte, tot ele au stat la baza creării armei nucleare. Semn că ştiinţa fără conştiinţă nu-i decât ruina sufletului, aşa cum scria Francois Rabelais cu cinci secole în urmă.

„Conştiinţa în ultimii 150 de ani a suferit enorme transformări. Conştiinţa astăzi poate fi obiectul unui congres de o lună de zile sau poate fi obiectul unei enciclopedii. Paradoxul care o face foarte interesantă este faptul că este o noţiune fără definiţie. A încercat un distins premiu Nobel, împreună cu un mare savant pe nume Koch, a încercat să găsească o reprezentare celulară, neuronală a conştiinţei în creier. Şi ei personal au fost convinşi că aceasta există. După părerea mea a vorbi despre conştiinţă ca o valoare de sine stătătoare este o utopie”, spune Jean Askenasy.

Potrivit ultimelor cercetări, revelaţiile misticilor care cred în existenţa unei forţe supranaturale în Univers sunt susţinute de descoperirile din domeniul fizicii cuantice.

Iată ce spune Jean Askenasy: „Fizica cuantică prin Bohr, prin Einstein, prin Max Planck, dau posibilitatea ca o conştiinţă să existe de sine stătătoare. Asta a făcut ca o invazie a gândirii teologice să pătrundă în problemele de fizică cuantică şi să utilizeze exemplele şi experienţele lui Schrödinger şi ale lui Einstein ca să justifice existenţa unei forţe exterioare. Avem o reîntoarcere la teologie. Ce înseamnă întoarcerea la religie? Înseamnă a accepta o axiomă că Dumnezeu există, că Dumnezeu e atotputernic, că el ne cântăreşte faptele şi el ne pedepseşte sau ne îndrumă. De ce spun axiomă? Pentru că eu, dacă cred în Dumnezeu, eu nu pot dovedi că El există. Iar dumneata, dacă nu crezi în Dumnezeu, nu poţi dovedi că el nu există. La fel, există agnostici, cum sunt eu, care, deşi sunt prieten din punct de vedere intelectual şi admirator al axiomei existenţei lui Dumnezeu, eu, din punct de vedere ştiinţific, cred că fiecare are Dumnezeul lui”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri