Sari la conținut

Profilul unui scriitor crescut în timpul Revoluţiei Culturale din China lui Mao Zedong

Su Tong s-a născut în oraşul chinez Suzhou, supranumit şi „Veneţia Orientului”, datorită sutelor de canale care îl străbat. Un oraş-muză, spune autorul chinez, şi asta pentru că, în majoritatea romanelor sale, acesta a descris, fără să-şi dea seama, un spaţiu simbolic al copilăriei sale: Strada Cedrilor Parfumaţi.

„De fapt, în toate romanele mele, deşi nu spun niciunde că acţiunea are loc în Suzhou. În momentul în care scriu despre o stradă, îmi amintesc de vechea stradă din Suzhou, pe care locuiam când eram copil. Și scriu inspirându-mă din acea stradă”, spune Su Tong.

Avea doar trei ani când Mao Zedong a declanşat, în anul 1965, Marea Revoluţie Culturală Proletară.

Scriitorii şi intelectualii chinezi erau denumiţi „revizionişti şi elemente mafiote negre”, locuinţele le erau confiscate, iar ei erau duşi în lagărele de muncă denumite „laogai”.

35 de ani mai târziu, Su Tong avea să scrie „Pe malul apei”, un roman dedicat în totalitate transformărilor brutale prin care a trecut China în acea perioadă, văzute prin ochii unui copil.

„Unui adult, Revoluţia Culturală i-a lăsat o impresie foarte puternică, i-a lăsat tot felul de amintiri, obiective sau subiective, dar unui copil - pentru că eu eram atunci foarte mic - eu am cu totul altfel de amintiri despre Revoluţia Culturală decât tatăl meu sau generaţiile mai vârstnice. Chiar în mijlocul violenţei şi al nenorocirilor, exista un soi de voioşie ciudată. În ochii unui copil, acea lume, normală sau anormală, era doar normală, naturală, şi asta este foarte ciudat”, mai spune Su Tong.

De curând, autorul chinez Su Tong a fost prezent în România, cu ocazia lansării romanului „Lumea de orez” în limba română. Acţiunea cărţii se petrece în China, între cele două războaie mondiale. Protagonistul, Cinci-Dragoni, găseşte în orez singurul ţel al existenţei sale. Convins că acela care deţine controlul asupra resurselor de orez va deţine în cele din urmă şi controlul asupra oamenilor din jur, Cinci-Dragoni este dispus să facă orice pentru a-şi atinge scopurile meschine.

„Orezul este totul pentru un om obişnuit. Cinci dragoni este un om care, din cauza nenorocirilor, nu mai avea din ce să trăiască şi de aceea fuge cu trenul la oraş. Pentru un om pentru care hrana zilnică este o problemă, un om care poate să moară de foame, orezul este totul. Dar, foarte important, - şi ceea ce vreau să mai spun este că dependenţa sa de orezul care îi asigură existenţa nu numai în momentele în care el fuge de foamete - această nevoie de orez îl urmăreşte toată viaţa. Și, din acest unghi, pentru un om obişnuit orezul este visul de o viaţă”, mai spus Su Tong.

Un univers aflat mereu pe punctul de a se prăbuşi, decadenţă, ură, frică de sărăcie, lăcomie şi brutalitate.

Aşa arată lumea citadină în romanul lui Su Tong. „Eu nu am avut niciodată experienţa de viaţă a personajelor din „Lumea de orez”. Pentru că multe lucruri sunt legate de partea rea, partea întunecată a naturii umane. În acest roman am vrut să explorez cele mai întunecate limite ale naturii umane. Prin această explorare, voiam să experimentez, în imaginaţia mea, în logica mea, unde este limita naturii umane şi în ce fel se va manifesta natura umană. Aceasta a fost ideea principală în momentul în care am scris „Lumea de orez””, mai spune scriitorul.

„Eu nu am avut niciodată experienţa de viaţă a personajelor din „Lumea de orez”. Pentru că multe lucruri sunt legate de partea rea, partea întunecată a naturii umane. În acest roman am vrut să explorez cele mai întunecate limite ale naturii umane. Prin această explorare, voiam să experimentez, în imaginaţia mea, în logica mea, unde este limita naturii umane şi în ce fel se va manifesta natura umană. Aceasta a fost ideea principală în momentul în care am scris „Lumea de orez””, mărturisește autorul.

Deşi Su Tong a publicat peste 200 de nuvele, eseuri şi şapte romane, autorul şi-a câştigat notorietatea după ce a scris, în anul 1989, „Soţii şi concubine”. Doi ani mai târziu, ecranizarea cărţii, „Sus-sus lampionul roşu”, a fost nominalizată la Oscar pentru cel mai bun film străin, iar în anul 1993 a câştigat premiul Bafta.

„Pentru mine, romanul „Soţii şi concubine” a fost momentul în care criticii literari şi-au aplecat privirea asupra unui scriitor tânăr care, brusc, a devenit faimos, a devenit un scriitor cunoscut de toată lumea, ceea ce pentru mine a fost şi o bucurie, dar mi-a dat şi bătaie de cap. Dar mai trebuie să spun că îi şi mulţumesc foarte mult filmului care a transformat romanul într-un best-seller. Datorită lui, eu trăiesc foarte bine şi astăzi, nu sufăr de foame. Și, din acest punct de vedere, eu îi mulţumesc foarte mult acestui roman”, a mai spus Su Tong.

Povestea este centrată pe viaţa femeilor din China anilor '30, într-o societate sfâşiată între tradiţie şi modernitate: femeile nu valorau nimic, erau destinate a fi concubine, căsătoriile se făceau din interes, iar soţiile nu aveau dreptul să părăsească spaţiul casei. Lotus, protagonista nuvelei lui Su Tong, este o tânără de 19 ani care îşi abandonează studiile universitare pentru a deveni concubina unui comerciant bogat, Chen Zuoqian.

„Personajul Lotus există, pentru că în tradiţia chineză exista obiceiul ca un bărbat să aibă o soţie principală şi mai multe concubine. Este o trăsătură a eticii feudale. Rezistenţa, revolta de care dă dovadă, dar şi supunerea şi neputinţa sunt în conflict. Ele reprezintă situaţia în care se afla o femeie în cadrul familiei. De fapt, reprezintă situaţia în care se aflau toţi oamenii, de luptă pentru supravieţuire. De aceea, cred ca personajul Lotus, pe de o parte, este relevant din punct de vedere al genului şi, de asemenea, al perioadei pe care o reprezintă”, mai spune scriitorul chinez.

Despre romanele lui Su Tong, criticii spun că amintesc de stilul marilor scriitorilor francezi Balzac şi Zola.

În anul 2009, autorul a fost recompensat cu premiul „Man Asian Literary Prize” pentru opera „Malul fluviului”, fiind astfel cel de-al doilea scriitor chinez care câştigă acest premiu. În anul 2011 a câştigat „Mao Dun Literature Prize” pentru romanul „Yellowbird Story” („Povestea păsării galbene”).

Deşi este unul dintre cei mai apreciaţi autori din spaţiul literaturii asiatice, Su Tong mărturiseşte că scriitorii europeni sunt cei care l-au influenţat cel mai mult în parcursul său literar.

„Din literatura europeană, am fost cel mai mult influenţat de literatura rusă şi de cea franceză. De exemplu, Dostoievski, Tolstoi, m-au influenţat din literatura rusă. Apoi Kafka şi Flaubert. Este şi tradiţia acestora. Eu mă hrănesc literar din tradiţiile estice, vestice, tradiţiile proprii, din toate acestea”, mărturisește Su Tong.