Sari la conținut

Reportaj Digicult. Legătura lui Jules Verne cu România: povestiri, mituri și povești de dragoste

Jules Verne este unul dintre cei mai citiţi scriitori din întreaga lume, profet al ştiinţei şi vizionar.

Cărţile sale s-au vândut în sute de milioane de exemplare în decurs de un secol. A scris 65 de romane, traduse în peste 90 de limbi străine.

„Popularitatea lui Jules Verne, latura lui internaţională, faptul că este cetăţean al lumii, toate astea sunt lucruri extraordinare”, afirmă Jean Yves Paumier, secretar-adjunct al Societăţii Jules Verne Franţa.

Celebritatea lui Jules Verne a fost o celebritate generală, cititorul român a participat la această pasiune generală pentru Jules Verne”, consideră Lucian Boia, istoric și scriitor.

Mi-a deschis apetitul pentru descoperiri ştiinţifice pentru că literatura lui Jules Verne este precursoarea literaturii SF”, spune Cezar Paul Bădescu, publicist şi scriitor.

Cinci din cele 65 de romane ale scriitorului francez fac referire şi la ţara noastră. Sunt personaje, locuri şi întâmplări inedite care au pus România pe harta explorărilor lui Jules Verne. Scriitorul francez călătoreşte, prin intermediul cartilor sale, de pe malurile Dunării şi ale Mării Negre, până în Deltă şi, mai departe, în Carpaţi.

România în romanele lui Jules Verne

Keraban încăpățânatul - Dobrogea, Marea Neagră

Mathias Sandorf - castel în Transilvania

Claudius Bombarnac- personaje de origine română

Castelul din Carpați - Cetatea Colţ, Ţara Haţegului

Pilotul de pe Dunăre - Porţile de Fier, Delta Dunării

Reporterii Digicult au fost în oraşul francez Amiens şi au filmat casa în care Jules Verne şi-a petrecut ultimii ani din viaţă.

Printre sutele de documente s-au păstrat şi câteva care fac referire la ţara noastră.

În spaţiul românesc, Jules Verne a fost tradus încă din anul 1897, mai întâi în reviste. În acelaşi an, la Sibiu, editura Cugetarea a publicat prima traducere în limba română a romanului "Castelul din Carpaţi".

Cartea a stârnit, încă de la început, numeroase controverse: Cât din conţinutul său este realitate şi cât este ficţiune?

În volumul „Pe urmele lui Jules Verne în România”, apărut în anul 1980, autorul Simion Săveanu a lansat o ipoteză inedită: între anii 1882 şi 1884, Jules Verne ar fi trăit o poveste de dragoste cu Luiza Teutsch, o contesă din localitatea Homorod, judeţul Braşov.

„Nu s-a confirmat, este doar o ipoteză, o legendă. Totuşi, s-a vehiculat ipoteza unei aventuri, ba chiar a unui copil. Dar nu avem nicio certitudine şi nicio dovadă în acest sens. Pe de altă parte, câteva dintre obiectele care i-au aparţinut lui Jules Verne au fost găsite în România. Deci o legătură există de vreme ce tânăra (n.r. - Luiza Teutsch) a venit la Amiens cu părinţii săi, l-a cunoscut pe Jules Verne, s-au întâlnit, asta este sigur. Dar, de aici şi până la o poveste de dragoste, nu ştim nimic sigur. Dar, în orice caz, în romanele a căror acţiune se întâmplă în România, există mereu şi o poveste de iubire, fie reală, fie doar fictivă”, povestește Jean Yves Paumier, secretar-adjunct al Societăţii Jules Verne Franţa.

Jean Yves Paumier este scriitor şi secretar general adjunct al „Societăţii Jules Verne" din Franţa. Este specialist în opera verniană, iar în anul 2005, la un secol de la moartea marelui scriitor, a publicat un volum despre călătoriile sale în întreaga lume.

Ne-a acordat un interviu, la Paris, în care ne-a vorbit despre legăturile lui Jules Verne cu România. Paumier susţine că presupusa poveste de dragoste dintre romancierul francez şi contesa din Ardeal nu este reală. Crede, însă, că Luiza Teutsch l-ar fi inspirat pe Jules Verne într-un alt roman de-al său, Claudius Bombarnac.

„Se mai vorbeşte de o femeie, Luiza, de origine română, Luiza Teutsch pe numele său de fată, care a venit la Amiens împreună cu părinţii. Avea atunci 18 ani şi era o cântăreaţă foarte bună. Despre ea s-a spus că ar semăna cu eroina romanului „Claudius Bombarnac”, domnişoara Klork”, afirmă Jean Yves Paumier.

Istoricul Lucian Boia a publicat în anul 2005, în limba franceză, o carte despre imaginarul din opera lui Jules Verne în care vorbeşte şi despre legăturile romancierului francez cu România.

Vă dau un răspuns categoric aici, Jules Verne nu a fost niciodată în România. Nu, e o poveste. A citit o relatare de călătorie în Transilvania. De asemenea probabil că a folosit fiindcă foloseşte pentru toate călătoriile lui imaginare acea geografie universală a lui Élisée Reclus, o geografie imensă care cuprinde foarte în detaliu, prezintă toate părţile lumii, aşa încât s-a documentat din cărţi pentru Castelul din Carpaţi”, susține Lucian Boia.

Ce a scris, de fapt, Jules Verne în romanul Castelul din Carpaţi?

E vorba de un castel de undeva din Transilvania şi e de fapt obsesia pe care o are proprietarul castelului pentru o cântăreaţă de operă. Prima oară crezi că e vorba de o fantomă dar de fapt omul folosea o hologramă. Fusese o fostă iubire, o iubire din tinereţe pe care încerca să o recompună din hologramă”, afirmă Cezar Paul Bădescu.

Povestea misteriosului castel din Transilvania ar fi reprezentat o sursă de inspiraţie şi pentru alţi scriitori străini. Dar cum arată misteriosul castel? Echipa Digicult a fost în Ţara Haţegului şi a filmat cetatea Colţ, presupusa sursă de inspiraţie a lui Jules Verne. Edificul a fost construit în secolul al XIV-lea şi se află pe valea Râuşorului, la 3 km de satul Râu de Mori.

„Cetatea este o ruină de foarte mult timp, pentru că de-a lungul anilor familia cneazului Cânde, prin descendenţii lor în perioada imperiului Austro-Ungar au primit numele de Kendeffy, iar familia Kendeffy prin moştenitorii săi sunt până în ziua de astăzi, de unde până la această dată li s-au şi restituit drepturile de proprietate pe pădurile din Munţii Retezat”, spune Niculiță Mang, primar sat Rîu de Mori.

Locuitorii din zonă nu ştiu, însă, mare lucru despre Castelul din Carpaţi al lui Jules Verne deşi la faţa locului există un panou informativ.

Cei care să zic aşa sunt ştiutori de carte un pic mai mult cunosc în de-amănunt, chiar în urmă cu 4-5 ani de zile s-au sărbătorit 100 de ani de la moartea scriitorului Jules Verne cu care ocazie Centrul Cultural Româno-Francez din Timişoara a reconstituit un traseu al itinerarului parcurs de Jules Verne în romanul Castelul din Carpaţi”, mai spune Niculiță Mang.

Pentru mulţi români, romanele lui Jules Verne înseamnă cărţile copilăriei, cele care i-au format ca oameni, dar şi cele care le-au cultivat dragostea pentru lectură.

Mi-a plăcut foarte mult Insula misterioasă, un alt roman al lui Jules Verne, mai ales că acolo apare şi căpitanul Nemo şi de fapt este sfârşitul căpitanului Nemo. Acolo a-a făcut la un moment dat şi un film şi-l dădeau la noi pe vremuri, pe vremea lui Ceauşescu, îl dădeau în serial, dimineaţa”, își amintește Cezar Paul Bădescu.

„Una dintre explicaţii ar putea fi faptul că, în România, a existat un autor care a fost foarte interesat de opera lui Jules Verne, Hobana (n.r. - Ion Hobana), care a scris cărţi foarte bine documentate despre Jules Verne; cred că, în felul acesta, Hobana a dat mai multă greutate operei lui Jules Verne şi a creat o punte între opera lui Jules Verne şi România”, spune Jean Yves Paumier.

Nu ştim dacă Jules Verne a fost sau nu îndrăgostit de o contesă din Carpaţi. Legendele merg mai departe.

Cert este că, cel puţin în romanele sale, Jules Verne a fost îndrăgostit de România, cea pe care a descris-o atât de pitoresc în romanul Castelul din Carpaţi, din Ţara Haţegului.