Sari la conținut

Secretele Operei din Budapesta

1867, anul în care s-a instaurat pacea, a marcat şi începutul unor lucrări ample de modernizare a Budapestei, finanţate de Viena. Unul dintre cele mai ample proiecte a fost Teatrul de Operă, făcut după planurile arhitectului Ybl Miklos. Lucrările de construcţii au durat 9 ani, iar inaugurarea festivă a avut loc în septembrie 1884, în prezenţa împăratului Franz Joseph I. În mod miraculos, clădirea a supravieţuit bombardamentelor din al 2-lea război mondial, iar turiştii zilelor noastre se pot bucura de frumuseţea sa originală.

Sala publicului este spaţiul cel mai important din fiecare teatru, acesta trebuie să fie cel mai împodobit, cel mai frumos, cel mai palpitant. În acelaşi timp trebuie să servească pe plan tehnic arta de a face operă. La fel ca în celelalte spaţii, şi aici Ybl Miklos a dovedit un fantastic simţ al proporţiilor. Dacă cineva intră în această sală decorată excepţional, atunci simte că este acasă. Foarte puţine săli de teatru oferă acest sentiment. Cred că aceasta a fost cea mai puternică inspiraţie a geniului lui Ybl şi anume că acest teatru nu e nici prea mic, nici prea mare, aici te simţi acasă. Când Ybl a proiectat această sală, deschisă în 1884, avea una din cele mai buni acustici din lume. Probabil că pe atunci nu existau experţi acustici, dar arhitecţii ştiau micile secrete. Acustica sălii s-a deteriorat puţin în cursul renovărilor din 1984. Iar dacă reuşim să începem renovarea în 2017, atunci probabil că restaurarea acusticii va fi una din priorităţi,” povestete Marton Karczag, colaborator la Opera din Budapesta.

Acustica Operei din Budapesta este renumită printre artiştii de gen şi apreciată de public. Iar una dintre primele personalităţi remarcabile care şi-au pus în valoare vocea pe această scenă a fost chiar o soprană originară din Cluj, celebră la începutul secolului XX.

Ea este una din cele mai importante figuri ale istoriei operei maghiare. Cariera lui Sandor Erzsi a început la Cluj şi şi-a petrecut toată viaţa aici, la Opera din Budapesta. Ea este singura cântăreaţă maghiară care a primit titlul de cântăreţ ale Camerei Imperiale şi Regale, deci un rang dat de Viena, în condiţiile în care ea nu a cântat niciodată la Viena,” mai spune Marton Karczag.

Famila regală avea parte de tratament special în clădirea Operei din Budapesta. Existau mai multe încăperi rezervate doar feţelor monarhice. Franz Joseph venea rar în vizită, dar avea un hol separat, iar una din loje era rezervată soţiei lui, Elisabeta, cunoscută nouă tuturor sub numele de Sissi.

Acesta era un salon privat, denumit după Szekely Bertalan, după artistul care a pictat frescele de pe pereţi, reprezentând cele 4 anotimpuri. Este interesant pentru această sală că pereţii şi tapetul sunt originali, din 1884. Şi acest era un salon privat de aristocraţi. Lângă noi se află intrarea aşa-numei "loje Sissi". In timpul monarhiei, dar şi astăzi în Ungaria trăieşte cultul Sissi, în pliante şi cărţi turistice prezentăm loja ca fiind cea în care stătea prinţesa regina Elisabeta. Ea a venit rareori la Budapesta iar când venea la operă nu mai era doamna superbă, în rochie albă. (n.r. purta doliu după fiul său),” adaugă Marton Karczag.

Sunt aici şi încăperi care ascund secrete. Acestea sunt închise publicului şi protejate cu grijă. Arhiva partiturilor de la Opera din Budapesta este locul unde sunt păstrate lucrările pe care le-au dirijat Bela Bartok sau compozitorul naţional maghiar, Ferenc Erkel. Digi24 este prima televiziune care a pătruns în acest loc plin de comori.

Suntem într-un loc care pe de o parte este sufletul teatrului, pe de altă parte un loc care e închis pentru public, unul foarte secret. Este arhiva partiturilor Operei, aşa-numita 'mină'. Aici ţinem partiturile pe care nu le mai folosim în munca de zi cu zi. Nici nu ştim câte partituri sunt aici, nici măcar în metri. Este o colecţie deosebită, deşi a fost împărţită în două: jumătate se află la Biblioteca Naţională, cealaltă jumătate aici. Sunt partituri ale marilor cântăreţi, cu notiţele lor, mari regizori, dar găsim şi partituri din care a lucrat Erkel Ferenc.

Vreau să vă arăt aici ceva deosebit, partitura 'Fiica regimentului' de Donizetti, din anii 1830. Este de o frumuseţe exepţională, hârtia este fantastică, notiţele, şi este partitura din care a dirijat Erkel în 1830 în Teatrul Naţional. Asemenea comori păstrăm aici,” explică Marton Karczag.