Sari la conținut

Sediul Operetei, criticat de arhitecți și de ministrul Culturii. Kelemen Hunor: „E o cutie”

La subsolul clădirii vor fi amenajate o sală de repetiţii pentru orchestră şi mai multe depozite pentru partituri muzicale. La parter va fi o sală pentru specatcole cu 550 de locuri şi tot aici va fio deschis şi un retaurant. La etaj vor fi: un bar, un club pentru opii şi o sală de repetiţii pentru balet. Conducerea Teatrului Naţional de Operetă va avea birourile la acest nivel.

Ministrul Culturii nu este foarte încântat de noua faţă a Operetei şi nici experţii nu au cuvinte bune de spus despre clădire.

Nu e un sediu extrem de frumos din punct de vedere artistic, dar este funcţional pentru teatrul de Operetă. Este o cutie. Sigur, acolo era greu să punem altceva şi să punem din banii pe care i-am avut”, a declarat  ministrul Kelemen Hunor.

E o arhitectură cel puţin banală. E o arhitectură ieftină, e o investiţie mică”, a spus Gheorghe Pătrascu, arhitectul-șef al Primăriei Capitalei.

Aspectul exterior trimite cu gândul mai degrabă la un spaţiu de depozitare sau la un spaţiu comercial, care ar fi fost potrivit exteriorului Bucureştiului, periferiilor”, a apreciat Oana Marinache, istoric de artă.

Dacă va fi un supermarket cultural eu sunt mulţumit”, a declarat directorul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

Cei peste 200 de artişti ai Teatrului Naţional de Operetă aşteaptă cu nerăbdare să se mute în noul sediu, oricum ar arăta el. Până acum au fost nevoiţi să repete pentru spectacole în săli improvizate.

Poate fi obositor. Peste tot este frumos, e minunat să te duci în vizită, dar acasă este cel mai bine”, a spus Silvia Socheteru, artist liric.

Lucrările la clădirea în valoare de 11 milioane de euro au început în 2007 şi ar fi trebuit să se încheie în septembrie anul trecut.