Sute de mii de cărți ale Bibliotecii Pedagogice, unele foarte rare, ar putea sta abandonate în depozite
De mai bine de 60 de ani, Biblioteca Pedagogică funcţionează în casa avocatului Istrate Micescu, considerat cel mai mare jurist al României. Casa a fost retrocedată proprietarilor în 2007. De atunci, aproape toţii banii daţi de stat pentru cumpărarea de cărţi s-au dus pe chirie lunară: aproape 3.000 de euro.
Ministerul Educaţiei spune însă că exista oricând riscul ca biblioteca să fie evacuată de proprietari, pentru că actualul contract a expirat.
„Eu vă spun că au existat discuţii cu proprietarii, ei aveau disponibilitatea, şi-au manifestat-o în nenumărate rânduri atât în scris cât şi verbal că ar dori să aibă discuţii cu ministerul fie pentru achiziţie, fie pentru închiriere. Din păcate nu s-a ajuns la o discuţie la sediul ministerului”, a spus Carmen Pesantez, directorul Bibliotecii Pedagogice.
„Nu este problema de a desfiinţa o instituţie importantă pentru sistemul de educaţie ci este aceea de a salva un fond de carte extrem de important”, a declarat Remus Pricopie, ministrul Educaţiei.
Ordonanţa Guvernului spune că Biblioteca Pedagogică devine o secţie a Bibliotecii Centrale Universitare. Cea mai mare problemă este că toate volumele trebuie mutate acolo, iar spaţiul nu permite decât cel mult 50.000 de cărti.
Din cele 500.000 de volume ale Bibliotecii Pedagogice, în casa lui Istrate Micescu sunt păstrate aproape jumătate. Toate însă, care abia încap acum într-o mie de metri pătraţi ar trebui mutate într-un spaţiu de zece ori mai mic.
Ministrul caută acum un spaţiu de depozitare pentru cărţi. Profesorii însă vor să le poată împumuta acasă.
„Practic, aici găsesc cam tot ce am nevoie tot fondul de carte. Pot să împumut cărţi şi ăsta e un lucru foarte important”, a spus Mihai Şerban, profesor de limbi străine.
Biblioteca are şi 50 de angajaţi care nu ştiu acum unde sau dacă vor mai lucra. La Biblioteca Centrală Universitară nu vor avea nici spaţiu şi nici nu există acolo serviciul de împumut.
„În ultimii 20 de ani, cam toate cărţile au trecut prin mâna mea şi au fost alese de mine împreună cu o comisie. Îmi pare nespus de rău că s-a ajuns într-o asemenea situaţie”, a adăugat Luminiţa Cosma, şeful serviciului achiziţie.
Valoarea fondului de carte de aici este inestimabilă. De exemplu, cu banii de pe o singură bucoavnă - adică cel mai vechi abecedar românesc - poate fi cumpărată întreaga clădire.
Astfel de cărţi nu pot fi însă vândute pentru că aparţin patrimoniului ţării alături de alte obiecte cum ar fi tăbliţe pe care a scris Ion Creangă sau tocul şi călimana din argint ale lui Alexandru Odobescu, care se găsesc tot aici. Reprezentanţii Bibliotecii Central Universitare nu au vrut să comenteze decizia ministrului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
