Sari la conținut

Teatrul de Comedie din Budapesta | Povestea unuia dintre cele mai frumoase teatre din Europa

Sfârşitul anilor 1800 a fost perioada dezvoltării spectaculoase a capitalei ungare. În apropierea Dunării era o zonă mlăştinoasă, unde se ascundeau bandiţi, hoţi şi ucigaşi. În 1896, locul s-a transformat şi aici a apărut Teatrul de Comedie, considerat şi astăzi unul din cele mai frumoase teatre din Europa. Cu toate că sala are o capacitate de o mie de spectatori, rareori erau locuri goale în public. Teatrul de Comedie a devenit repede centrul vieţii culturale pentru aristocraţia budapestană, foarte exigentă.

„În momentul fondării Teatrului de Comedie ideea de bază a fost să prezinte piese clasice, din literatura universală, piese ale scriitorilor maghiari contemporani, dar să fie reprezentat și comedia franceză, mai veselă,” spune Karesz Molnar, director de comunicare.

Primul director al teatrului a fost Mor Ditroi, adus la conducerea noii instuții tocmai de la Cluj. El nu a venit singur. A adus o trupa de actori tineri, care a impus un nou stil de joc scenic. La fel ca multe clădiri din Budapesta și Teatrul de Comedie a suferit de pe urma bombardamentelor din timpul războiului. Dar a renăscut, iar în anii 1970-80 au fost prezentate şi multe piese muzicale, cu un succes deosebit. Artiştii teatrului au un scop declarat, vor să uimească publicul prin abordări noi şi neobişnuite de interpretare.

„Există foarte multe fragmente din piese care se joacă în direct, dar nu pe scenă. Se întâmplă secvențe în garderobă, holul de dincolo poate fi biblioteca sau holul unui spital, iar jos aici are loc un party, de aceea am pictat un graffiti aici și, astfel, putem realiza o mișcare interesantă, actorul joacă pe scena principală, deasupra noastră, dupa care ajunge aici în "club" venind sub scena, iar noi, publicul, vedem pe un monitor ce se întâmplă jos, aici,” adaugă Karesz Molnar.

Teatrul de Comedie din Budapesta aniverseaza anul acesta 120 de existență. În stagiunea de anul trecut, 350.000 de vizitatori s-au bucurat de spectacolele și de arhitectura somptuoasă a teatrului, care de altfel este deschis oricând turiștilor care vor să îi vadă culisele.