Sari la conținut

Tezaurul de la Apahida, moștenire de la gepizi

Au trecut mai bine de 100 de ani de la o descoperire aparte făcută de câțiva țărani din Apahida, județul Cluj: câteva piese din aur învechit de vreme. Fără să știe, oamenii au dat peste mormântul unui rege. Iar obiectele de tezaur aveau să scoată la iveala istoria tumultoasă a migrațiilor barbare.

Cele câteva sute de ani de migrații barbare de pe teritoruil actual al României sunt si astăzi motiv de polemică. În special, atunci cand vine vorba despre formarea poporului român.

Dovezile sunt insa incotestabile. Popoarele germanice au străbătut întregul teritoriu al Europei, iar zona țării noastre era poarta lor de intrare către bătrânul continent.

Majoritatea tezaurelor din aur descoperite la noi au aparținut unor conducători barbari deosebit de influenți.

Cu excepția hunilor, care au fost un neam migrator, restul, neamurile germanice, să le spunem așa, goții, gepizii, ei, de felul lor, sunt sedentari. Este o perioadă în care se dezvoltă anumite identități. Imperiul Roman de Apus trece la rândul lui printr-o serie de transformări. Este o lume care ușor-ușor se transformă”, spune Rodinca Oanță Marghitu, specialist la Muzeul Național de Istorie.

Gepizii, neam germanic, întemeiaseră un puternic regat în zona Clujului de astăzi. Iar ramașițele glorioasei epoci se văd astăzi în Tezaurul de la Apahida: piese din aur, sofisticat lucrate și bătute cu granate.

Oamenii aceia trăiau ca și noi în ziua de astăzi într-o lume a culorilor. Ceea ce s-a păstrat până în ziua de astăzi sunt accesorii vestimentare sau piese de harnașament. Atunci când ele erau folosite, erau integrate în veșminte. Iar aplicele pe care le vedem astăzi separate erau montate toate pe curelele harnașamentelor”, spune Rodinca Oanță Marghitu.

Fibula, de fapt un ac de siguranță mai sofisticat, si inelele păstrează însemne creștine. Religia era deja răspândită în Imperiul Roman, dar și în rândul localnicilor. Mai mult, fibula de la Apahida, care semăna izbitor cu cea purtată de un general roman deosebit de influent, Stilicon Flavius, arată că regele înmormântat în zona Clujului câștigase încrederea împăratului.

Puteau să reprezinte aliați foarte importanți, într-o anumită conjunctura politică. În calitatea lor de aliați puteau sa fie măguliți din cand in cand”, afirmă Rodinca Oanță Marghitu.

Tezaurul de la Apahida, desi prea putin cunoscut în lume, este "fratele" mai mic al celui descoperit la Tournai, în Belgia. Piesele aparțineau regelui franc Hilderic, întemeietorul renumitei dinastii de regi merovingieni.

Iar, in timp ce tezaurul de la Tournai și-a câștigat faima mondială, cel de la Apahida „călătorește” prin țară, într-o expozitie inedită: Satu Mare, Sibiu și Cluj Napoca.