Un Hollywood de România, la Cluj. Fondul regional de filme va funcționa din aprilie

Data publicării:
cameraman

Este o idee bună, dar fondul pare la primă vedere extrem de mic: doar 100 de mii de euro. Cu banii aceștia filmezi doar câteva secvenţe. Totuşi, suta de mii de euro nu va funcţiona neapărat ca o formă de finanţare directă a regizorilor, ci va fi mai degrabă bugetul instituţiei care va gestiona fondul. În cazul acesta, suma pare una decentă, chiar dacă în România există centre de informare turistică în sate de câmpie fără turişti care au avut parte de mai mulţi bani.

Clujul are deja un festival internațional de film, TIFF. Ar putea avea în curând și o industrie cinematografică. Potrivit Hollywood Reporter, în aprilie ar urma să devină funcțional fondul cinematografic Transilvania, cu un buget inițial de 100.000 de euro. Este o idee mai veche a regizorului Tudor Giurgiu, care a căutat susținere pentru acest proiect atât peste hotare, cât și la autoritățile locale. Și, până la urmă, a reușit să o găsească. Fondul va fi acoperit parțial din bani publici și îi va ajuta îndeosebi pe absolvenții școlii de film din Cluj, căci le va oferi finanțare tinerilor regizori pentru scurtmetrajele de debut și documentarele cu buget redus.

Fondul va avea în același timp un rol de promovare. Pe lângă finanțarea proiectelor cinematografice de debut, banii vor fi folosiți și pentru întocmirea unei liste cu oamenii din Transilvania care pot fi angajați pentru turnarea unui film, de la personalul creativ, până la cel tehnic, cameramani, sunetiști sau luminiști. În felul acesta, dacă un producător vrea să realizeze un film la Cluj, va ști mai repede unde să găsească oameni. Și tot în acest fel, personalul cinematografic își găsește mai repede un loc de muncă.

Dar, pentru ca producătorii de film să vină la Transilvania, au nevoie de platouri. Primăria din Cluj-Napoca promite de câțiva ani că va amenaja studiouri cinematografice moderne în oraș. Proiectul acesta ar urma să coste câteva milioane de euro, iar finanțarea lor este prinsă în bugetul de anul acesta.

Un pariu riscant

Și totuși, dorința lui Tudor Giurgiu și a autorităților locale de a investi în industria cinematografică din Cluj rămâne un pariu riscant. Poate aduce mulți bani, dar în același timp poate fi un eșec.

Jurnaliștii de la Hollywood Reporter spuneau că, prin poziționarea sa, Clujul va putea atrage pe platourile sale cineaști din Ungaria, care beneficiază de subvenții generoase din partea guvernului de la Budapesta chiar și pentru filmele turnate în afara granițelor. În urma unei astfel de colaborări, personalul de producție cinematografică din Cluj ar avea de muncă, dar încasările din vânzarea de bilete ar ajunge în Ungaria.

Succesul fondului cinematografic și al studiourilor din Cluj depinde foarte mult de abilitatea de a atrage cineaști și producători străini, în condițiile în care cinematografia 100% românescă continuă să aibă o problemă foarte mare. Nu are o piață de desfacere.

În 1989 funcționau în toată țara 600 de cinematografe mai mari sau mai mici. Astăzi mai funcționează doar 22, plus cele câteva multiplexuri din mall-uri. Sunt prea puține săli pentru obținerea unor încasări decente.

Ca studiu de caz poate fi folosit filmul „Poziția copilului”. A câștigat Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin și a fost pe locul al doilea în box-office-ul românesc la premieră, ceea ce a infirmat ideea preconcepută conform căreia publicul nu vrea să vadă filme românești. Însă, în lipsa unui număr suficient de săli, a încasat doar 325 de mii de euro. Nu și-a acoperit nici măcar finanțarea rambursabilă de 380.000 de euro de la Consiliul Național al Cinematografiei, care anual le oferă împrumuturi de aproximativ 6 milioane de lei regizorilor români.

Citiți și: 

ROMÂNIA FURATĂ. De ce a rămas statul cu 22 de cinematografe din 600?

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri