Sari la conținut

București | Hala Matache, monument protejat dar demolat

Povestea mahalalei de lângă Gara de Nord începe la sfârşitul secolului al optsprezecelea. Negustorii făceau troc şi îşi beau adălmaşul la prăvălia măcelarului Matache Loloescu, de la răspântia uliţei Târgoviştei şi Calea Buzeşti.

„În toate oraşele din vechiul regat, e primul târg, primul obor de lângă gară! În interbelic era o zonă comercială foarte activă”, spune Dumitru Dobrev, avocat.

În anul 1887, primăria Bucureşcilor a cheltuit 58 de mii de franci, ca să amenajeze o piaţă cu beciuri răcoroase, pentru mărfuri, chiar lângă prăvălia lui Matache! Târgoveţii au numit-o simplu: piaţa Matache! În jurul ei s-au ridicat case cochete, hoteluri, prăvălii şi ateliere pentru obiecte de manufactură. S-a închegat, treptat, o comunitate pestriţă, care s-a dezvoltat sub patru regi, s-a maturizat în două războaie mondiale şi a continuat să-şi vada de viaţa ei... chiar şi după brutala naţionalizare, din iunie 1948. Comuniştii au distrus destine şi au umplut închisorile cu cei care aveau mica sau marea lor afacere. Mahalaua dintre gară şi hala Matache aproape că a disparut, atunci! În locul ei, Gheorghe Gheorghiu Dej a dictat, cu mare pompă... blocurile pentru proletari.

Dar şi aşa, sub comunişti, o bună parte din clădirile de altădată, aflate între Calea Buzeşti şi strada Berzei, hotelurile şi cinematografele... au rămas funcţionale. Comunitatea foştilor negustori s-a adaptat noilor reguli. Atelierele n-au fost demolate! Au intrat în vasta cooperativă a poporului şi, în marea lor parte, au fost gestionate chiar de către foştii proprietari, deveniţi, între timp, simplii angajaţi ai statului.

A venit libertatea şi o data cu ea... „Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus”! Un bulevard central nou, pe care municipalitatea l-a visat... coloana vertebrală de circulaţie a Bucureştiului. Proiectul, început în decembrie 2009, a costat 35 de milioane de euro şi s-a dovedit păgubos, haotic, incomplet şi, pe alocuri, ilegal! Lucru recunoscut, acum, chiar de fostul arhitect şef al Capitalei, aflat în funcţie, la acea vreme.

„Problema acestui proiect a fost modul defectuos în care a fost abordat! El a fost abordat ca un culoar de transport, fără să ţină seama de nimic altceva din compoziţia zonei, ca să spun aşa. Şi de aici au intervenit toate problemele! A fost un proiect foarte prost manageriat!”, spune Gheorghe Pătraşcu, fostul arhitect şef al Capitalei

Pe 11 noiembrie 2010, buldozerele au început să demoleze cartierul. Panicaţi, locatarii au cerut clemenţă, au tocmit avocaţi şi au protestat cum au crezut şi cum s-au priceput! În ajutor le-au sărit şi câteva organizaţii neguvernamentale!

Acţiunile de sensibilizare n-au oprit, însă, buldozerele! În primul an de distrugeri au fost evacuaţi o mie de locatari şi au fost puse la pamânt 80 de clădiri istorice şi de patrimoniu.

„Undeva în zona asta, puţin mai în spate, nu-mi dau seama bine, era blocul Prager, un arhitect despre care arhitecţii spun că a fost important. A fost dărâmat inutil”, spune Dragoş Lumpan, fotograf.

„A fost o tristeţe, aşa, să ştiţi. Că erau numai case... monumente istorice. Numai clădiri frumoase, clădiri vechi, care... Acum nu cred că se mai fac aşa ceva!”, povestește Gheorghe Stanciu, florar

„Au încercat să modernizeze, dar n-au modernizat decât calea rutieră! În rest, uitaţi-vă şi dumneavoastră cum arată! Ruine pe partea aia... Aici, cel puţin, în zona halei, măcar dacă făceau o parcare! Dar au pus stâlpi să nu mai poată intra maşinile”, spune Ion Macovei, negustor.

Timpul... parcă n-a mai avut răbdare nici cu oamenii, nici cu povestea cartierului Matache! Acţiunea primăriei s-a derulat rapid, ciudat şi deloc transparent! Au fost demolate chiar şi clădirile istorice protejate de legi şi susţinute de acte! A pierit hala, iar apoi, rând pe rând, hotelul Marna, Casa Constantin Rădulescu, Casa Mihai Eminescu...

„S-au dărâmat fără a se aştepta avizele de la ministerul Culturii pentru momentele respective. Urmare, instanţele au anulat actele administrative, dispoziţiile de desfiinţare ale clădirilor, date de primăria Capitalei”, explică Dumitru Dobrev

„Tot ce s-a întâmplat aici a stat sub semnul unui haos, a unei necunoaşteri. Nu au fost panouri în care să se spună ce se întâmplă, în cât timp se întâmplă, ce va fi, ce va urma”, spune Dragoş Lumpan.

Când fostul primar Sorin Oprescu a anunţat începerea lucrărilor, şantierul nu avea avizul Ministerului Culturii, nici acordul Direcţiei de Patrimoniu Bucureşti şi nici girul Inspectoratului de Stat în Construcţii! Nu era legal nici măcar Planul Urbanistic Zonal, în baza căruia urma să fie construit noul bulevard.

„Acel PUZ, într-adevăr, avea o mare problemă. Şi a fost anulat de instanţă pe bună dreptate! Pentru că nu s-au respectat procedurile! Ăsta a fost tipul de abordare a celor care au condus acest proiect”, spune Gheorghe Pătraşcu, fostul arhitect şef al Bucureştiului.

Asociaţiile „Salvaţi Bucureştiul" şi „Pro Domo"" au dovedit, în instanţă, că multe clădiri istorice au fost demolate abuziv. Când judecătorii le-au dat dreptate însă... a fost prea târziu!

În iulie 2011, societatea civilă a reuşit să blocheze construcţia noului bulevard, la tribunal. Municipalitatea însă a convocat asociaţiile neguvernamentale implicate în protejarea zonei şi le-a convins să accepte continuarea lucrărilor, cu promisiunea că Hala Matache nu va fi demolată, ci... strămutată la câţiva metri distanţă de locul istoric. Autorităţile au încălcat însă pactul, iar în noaptea de 25 spre 26 martie 2013, au transformat în moloz... ultimul bastion al cartierului istoric: hala Matache!

„Au intrat între sâmbătă şi duminică, ca să nu poată fi obţinută nicio ordonanţă preşedinţială, nimic, ca să poată fi opriţi”, spune Dumitru Dobrev.

Ciudat sau nu, funcţionarii primăriei care au gestionat proiectul, în frunte cu primarul Sorin Oprescu, au fost... încătuşaţi, pe rând, pentru luare de mită. Fostul arhitect şef al Bucureştiului a rămas în funcţie până în martie 2016, când s-a pensionat. Deşi a ocupat această funcţie pe toată perioada derulării proiectului, se consideră curat.

„Modul de administrare al Bucureştiului este defectuos! Din păcate, are o administraţie slabă”, spune Gheorghe Pătraşcu.

Până acum, fostul arhitect şef n-a vorbit public despre erorile proiectului care a distrus un cartier şi o poveste irepetabila! Acum recunoaşte că prin distrugerea cartierului Matache, zona şi-a pierdut identitatea.

Dincolo de adevărurile târzii ale arhitectului plătit de bucureşteni ca să le protejeze oraşul de proiecte haotice, societatea civilă speră ca statul să reconstruiască tot ceea ce a demolat ilegal! Mai ales că, în decembrie 2015, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis că hala Matache şi câteva imobile de pe strada Berzei au fost distruse abuziv.

Până la urmă, mai devreme sau mai târziu, vor fi cu spatele la zid şi vor trebui să refacă monumentele istorice pe care le-au demolat fără declasare de la ministerul culturii”, adaugă Dumitru Dobrev.

Fostul arhitect şef al Bucureştiului susţine că hala Matache va fi relocată, aşa cum prevede proiectul iniţial, dar şi pactul dintre municipalitate şi societatea civilă!

Reporter: Va fi relocată, până la urmă, hala Matache?
Gheorghe Pătraşcu: În intenţia primăriei de acum, da, există două poziţii: una de organizare a unui concurs şi alta pentru începerea unei proceduri de negociere. Un parteneriat public privat! Lucrul ăsta s-ar putea întâmpla, cred că în patru - cinci ani!

Arhitectul omite să spună însă că o clădire care nu mai există... nu poate fi relocată! Poate deveni doar o copie care umple goluri edilitare, generează amintiri şi... atât!

„Identitatea e a betonului! A noastră nu mai e! În zona asta, cel puţin, identitatea noastră nu mai există”, spune Dragoş Lumpan, fotograf

Astăzi, de piața Matache s-a ales praful. Peisajul este monoton şi îmbâcsit de fumul tavernei cu mici. Printre buruieni noi, moloz şi urme de visuri comerciale... lenevesc pisicile. Modernismul promis nu există! Singura certitudine este că... ce-a fost distrus, distrus rămâne.