Sari la conținut

Cercetaşii, în România de 103 ani

Cercetașii români sunt urmașii lordului Baden Powell care, în urmă cu 108 ani a publicat Scouting for Boys, un cod ideologic şi moral care îi educa pe tinerii din acea vreme. În România mişcarea a fost adusă de profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci iar asociaţia Cercetaşii României a luat fiinţă în anul 1913. De atunci, niciun preşedinte al Organizaţiei Mondiale nu a mai venit în ţara noastră, până acum.

Joao Armando Goncalves, preşedintele Organziaţiei Mondiale a Cercetașilor: „Urmăresc activitatea cercetaşilor din România de zece ani şi diferenţele sunt enorme”.

Cercetașii sunt organizați ca-n armată, poartă uniformă, au eșarfă și însemne. Fiecare cercetaș face o promisiune solemnă şi respectă cele 10 porunci. Printre acestea: să fii bun, empatic, generos, să-l ajuţi pe cel de lângă tine şi mai presus de toate să respecţi natura. Cercetaşii sunt împărţiţi pe grupe de vârstă şi patrule, pe zone şi tipuri de activităţi. Grupele sunt lupişorii, temerarii, exploratorii şi seniorii.

„Gradul nostru de vârstă e cel mai mic. Temerarii şi exploratorii au voie cu mai multe lucruri. De exemplu, noi nu avem voie cu cuţitul şi toporul”, dezvăluie un lupişor.

„Fiecare ramură de vârstă are o eşarfă. Lupişorii au culoarea galbenă, temerarii verde, exploratorii albastră iar liderii mov. Din uniformă face parte şi cămaşa de cercetaş”, explică Adrian Ionescu, coordonatorul Cercetașilor României.

„Acest nod reprezintă steaua polară şi a fost făcută de liderul nostru, Mircea, când am depus promisiunea. Am promis să fiu loială, să ajut în orice situaţie, să fiu prietenă cu orice fel de om”, spune unul dintre cercetaşi.

„Când ai energie, vii la cercetaşi nu ca să scapi de ea, ci să o consumi util şi plăcut”, adaugă Adrian Ionescu.

În România cercetăşia are o lungă istorie. Printre cei mai de seamă cercetaşi se numără Majestatea Sa Regele Mihai, Ecaterina Teodoroiu, principesa Ileana a României, Mircea Eliade şi Ion Raţiu.

„La noi, cercetășia a apărut în 1912. Au fost primele patrule, cum le numim noi. Casa regală patrona cercetășia. În 1937 s-a desființat. Ulterior a fost Straja țării, pionierii, UTC-iștii. Ei au folosit elemente din mișcarea cercetășească, dar au fost mișcări politice. Atunci, cercetășia a reapărut după 89 și s-a dezvoltat. Acum avem peste 4.000 de membri în 37 de județe”, spune Sabin Mureşan, președintele Organizației Naționale Cercetașii României.

„Am vizitat unul dintre aceste grupuri locale din Braoșov și am văzut cercetași adevărați, oameni care se distrau... Şi i-am întrebat de ce vor să fie cercetași și mi-au spus că fac asta pentru că aici pot fi ei înșiși, nu se simt judecați. Pot face greșeli și pot învăța din greșeli”, spune Joao Armando Goncalves, preşedintele Organzației Mondiale a Cercetașilor.

Cercetășia te pregătește pentru viață și te ajută să socializezi. Te învață să dai tot ce ai mai bun, acolo unde ești potrivit.

Sabin Mureşan, președintele Organizației Naționale Cercetașii României: „Accentul puternic este pe joc, pe responsabilitatea în grupuri mici și pe viața în natură. Scopul este ca fiecare copil și tânăr să-și atingă potențialul maxim, ca o ființă responsabilă, echilibrată”.

Cercetășia înseamnă să descoperi și să înveți despre lumea din jur prin experiențe proprii.

Adrian Ionescu, coordonator Cercetașii României: „Cercetășia se ocupă cu o educație non formală pentru copii. Asta este principala noastră idee, de a-i face pe copii să se descurce singuri”.

Sabun Mureşan, președintele Organizației Naționale Cercetașii României: „E una dintre cele mai răspândite metode pedagogice din 1907, recunoscută în lume. Avem peste 40 de milioane de membri în lume și asta spune ceva despre calitatea acestei metode care este o întoarcere la natura interioară și o desoperire.

Joao Armando Goncalves, preşedintele Organziaţiei Mondiale a Cercetașilor: „Le oferim tinerilor şansa de a învaţa prin diverse activităţi, prin aventură, prin distracţie. Practic asta facem. Deci, nu este vorba de acelaşi gen de educaţie ca în şcoli. E ceva cu totul diferit. Le oferim tot ce au nevoie pentru a se dezvolta, pentru a-şi dezvolta calităţile de lideri, pentru a învăţa să lucreze în echipă.

„Am învățat că la anumite activități nu trebuie să te lauzi dacă câștigi sau să-ți arăți enervarea, dacă pierzi. Pentru că ceilalți se vor simți prost în ambele cazuri”, sopune unul dintre membrii organizaţiei.

Joao Armando Goncalves, preşedintele Organziaţiei Mondiale a Cercetașilor: „Copiilor le-aș spune să vină pentru că este foarte amuzant. Sunt foarte multe aventuri. Vă veţi face foarte mulţi prieteni noi şi nu neapărat în propriul grup, ci şi din alte părţi ale ţări sau din alte părţi ale lumii”.

Și în lume, cercetășia are o veche tradiție. Unii dintre cei mai de seamă oameni fac parte din mișcarea scout.

Joao Armando Goncalves, preşedintele Organziaţiei Mondiale a Cercetașilor: „În acest moment, una dintre cele mai mari celebritați este șeful cercetaşilor din Marea Britanie, Bear Grylls. Dar îi avem și pe Barack Obama, Harrison Ford, Bill Gates. Acești oameni sunt importanți, dar e la fel de important să fii un exemplu în propria comunitate, să fii relevant în propria comunitate. Să faci o schimbare și să transformi locul în care trăiești, strada, cartierul... Pentru că așa putem face lumea în care trăim un loc mai bun”.

Mai mult decât să iubească natura și oamenii de lângă ei, cercetașii își oferă ajutorul acolo unde este nevoie.

Joao Armando Goncalves, președintele Organziației Mondiale a Cercetașilor: „Una dintre inițiativele majore implementate la nivel mondial este intitulată "Mesaje ale păcii". Spre exemplu, am avut un proiect între India și Pakistan, care sunt două țări care nu prea colaborează, dar am avut proiecte de implicare în Japonia sau Indonezia. Avem proiecte legate de mediu în Filipine sau cu copiii străzii din Africa. Cercetașii au fost extrem de implicați în Grecia, unde există cercetași care conduc tabere de refugiați. Cercetașii există acolo unde este nevoie de ajutor. Cercetașii se implică întotdeauna și încearcă să facă tot ce pot. Nu sunt supereroi, dar fac tot ce pot să ajute”.

În România există 4.000 de cercetași iar numărul lor este în creștere. Valorile în care cred sunt simple, frumoase și puternice. Iar salutul lor rămâne o adevărată credință: Cercetași, gata oricând!