Ciobănescul Caucazian, uriașul care își sacrifică viața pentru familie și teritoriu
Austeritatea şi izolarea oamenilor din zona Caucazului au determinat conservarea caracteristicilor iniţiale ale câinilor lor. Ciobăneştii Caucazieni au devenit cunoscuţi abia după 1765, în timpul campaniei de cucerire a Caucazului. Atunci, armata rusă a început să-i folosească pentru protecţia fortăreţelor.
Alexandru Duţă, crescător de câini din rasa Ciobănesc Caucazian: „Este un câine cu un instinct de pază dezvoltat, se zice că ar fi numărul unu ca rasă. E un câine care păstrează caracteristicile lupului,
Potenţialul „Giganţilor Roşii”, aşa cum au fost numiţi Caucazienii, a fost speculat şi de sovietici, care i-au utilizat între anii 1960 şi 1989 pentru a patrula graniţa dintre cele două Germanii. La căderea Zidului Berlinului, mulţi din aceşti câini au fost adoptaţi de către cilivii germani.
E un câine care cere respect din partea omului şi e un câine impunător, un câine mândru.
Caracterul indepependent, curajul şi instinctul de pază capătă o altă dimensiune atunci când ne gândim că un Ciobănesc Caucazian atinge aproape 100 de kg la maturitate. Acesta este şi motivul pentru care educaţia unui aucazian este obligatorie, începe foarte devreme şi nu se termină până la maturizarea câinelui.
Cu această rasă trebuie lucrat de la vârsta de două luni. Trebuie să te impui pentru că el îţi taxează fiecare slăbiciune din momentul creşterii până la doi ani acest câine trebuie socializat.
Pe cât de afectuos este cu familia din care face parte, pe atât de circumspect este faţă de persoanele pe care nu le cunoaşte. Contactul cu străinii, încă de când este pui va fi benefic atât pentru câine cât şi pentru cel care îl deţine.
Caucazienii au nevoie de spaţiu şi o climă rece, de aceea nu sunt recomandaţi petru apartament. Dresaţi cu răbdare şi calm, devin nişte companioni ideali alături de care ne putem bucură în jur de 11 ani”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
