Sari la conținut

Cum deosebim o ie autentică de una stilizată

„Ştiţi că ia este un fel de mantră? Un fel de protecţie de vreme rea pe care ţi-o pui atunci când ţi-e greu? Este o chemare între tine şi ie. Niciodată nu alegi tu ia, ea te alege pe tine”, spune Cristina Chiriac, colecţionar de ii vechi.

„Ia vorbeşte despre tine. Mai mult decât poşeta ta de lux, pe care ţi-o cumperi cu bani grei, mai mult decât ceasul tău, mai mult decât maşina ta. Ia spune povestea ta”, spune Ioana Corduneanu, colecţionar de ii vechi.

Unele dintre simbolurile care apar în ţesăturile iei au o istorie de 13.000 de ani, sunt mai vechi decât cultura Cucutenilor, dar încă îşi păstrează magia. Ia tradiţională se brodează în tihnă, în armonie cu simbolurile sacre românesti şi-n acord de descântec.

Strămoşii erau convinşi că incantaţia murmurată la fiecare împunsătură de ac o fereşte pe purtătoarea iei de rău, de blesteme şi de pagubă. Şi că, doar aşa, descrie în brodajul său şi rangul şi personalitatea celei care o poartă.

„Povestea începe în ordine. De sus în jos. Aici, pe umeri, sunt reprezentate cecurile. Zonele compoziţionale se numesc altiţe şi sunt plasate pe umeri, fix ca epoleţii unui general. Ele trebuie să aibă o anumită măsură. Ele nu trebuie să ajungă până la cot. Totul are un rost aici! Sub cer vine pământul. Din pământ izvorăsc la vale râuri care se varsă, aşa cum e firesc, într-o mare, reprezentată jos, la manşetă”, explică Ioana Corduneanu.

„Aceasta este o ie de domnişoară și-am să vă spun şi de ce. Ştii că femeile alăptau copiii la sân, indiferent de locul în care se aflau. De aceea, în funcţie de câţi copii avea femeia respectivă, deschizătura putea să fie mai adâncă sau mai scurtă. În momentul în care erai domnişoară şi nu aveai copii, ia avea deschizătura pe lateral, pentru că nu avea ce să alăpteze. Aceasta este o ie de domnişoară care îşi dorea să se căsătorească”, spune și Cristina Chiriac.

Fie că-i făcută din bumbac, din in, din borangic sau din cânepă, indiferent de zona pe care o reprezintă, secretul autenticitătii iei stă în simbolurile brodate ritualic. La Breaza, în Prahova, o parte dintre localnice încă traiesc din meştesugul cămăşilor populare. Şi, la fel ca bunicile şi străbunicile lor, se întâlnesc şi cos laolaltă, schimbă vorbe despre cine se căsătoreşte, despre cine urmează să nască, despre ele, despre ie.

„Ia din Breaza noi o mai numim şi ie cu altiţă. Ca şi culori, în special roşul şi negrul. Asta nu înseamnă că nu avem şi albastrul şi alte culori. Şi cel mai cunoscut model la noi este creasta de cocoş. În ia tradiţională mă simt încrezătoare, mă simt protejată, mă simt norocoasă, mă simt minunat!”, spune Cristina Bolintineanu – meşteşugar.

Ia fascinează. Primul său ambasador de rang a fost Regina Maria. Chiar dacă a crescut într-o altă cultură, s-a îndrăgostit iremediabil de cămașa poporului. A purtat-o cu mândrie, a lăudat-o, a impus-o familiei și fetelor de la curte. Şi pictorul Henri Matisse a fost cucerit de portul românesc. L-a conturat pe şevalet, în 1940, şi i-a spus simplu: „la blouse roumaine". Inspirat din pânza francezului, celebrul designer Yves Saint Laurent a creat în 1981 o colecţie vestimentară inspirată din ie, care a uimit lumea modei. Jean Paul Gaultier, Tom Ford, Oscar de la Renta şi alte case de modă au găsit, la rându-le, inspiraţie în cămaşa românească. Abordarea lor comercială, chiar dacă este apreciataă de critici și de fani, nu este pe placul tuturor românilor care au, într-un fel sau într-altul, afaceri cu ii autentice.

„Dacă tu vii şi-mi spui că ai făcut o ie stilizată, eu înţeleg că tu vrei să păcăleşti nişte oameni care habar nu au cu ce se mănâncă tradiţia, cu o chestie pe care o prezinţi într-un ambalaj de marketing şi o vinzi foarte scump. De fapt, păcălind lumea, păcălindu-te şi pe tine. Tu nu faci o ie stilizată sau o ie reinterpretată, tu faci un colaj sau o bluză inspirată din arta tradiţională”, spune Ioana Corduneanu.

„Cei care spun că inventează, da, pot inventa. Dar cred eu că nu mai iese acelaşi lucru”, spune Elena Grosu, meşteşugar.

„Ia trebuie să aibă nişte simboluri. Simbolurile acelea sunt simboluri energetice. (Fără simboluri nu este ie?) Din punctul meu de vedere, nu!”, spune Cristina Chiriac.

„Dacă se falsifică, n-ar mai fi ie. Ar fi un produs de îmbrăcăminte, oarecare. Acum, fiecare îşi cumpără după buget”, spune Gabriela Bolintineanu, meşteşugar.

Probabil că niciun designer de top n-a rostit incantaţii sau „Tatăl nostru” printre suveici, manechine şi maşini de cusut. La fel cum Kate Moss, Katie Holmes, Adele, Sharon Stone şi alte dive de la Hollywood nu-s interesate nici de altiţă şi nici de însemnătatea simbolurilor brodate ritualic. Ca şi româncele fascinate de moda etno, vedetele internaţionale poartă de plăcere cămăşile croite după aspectul iei şi le asortează frecvent cu tenişi, blugi tociţi şi chiar pantofi cu toc. Pentru ele, însă, şi pentru oricine vrea să cunoască diferenţele dintre ia autentică şi veşmintele inspirate din ie, meşteşugarii au câteva sugestii.

„Aceasta păstrează puţin croiul unei cămăşi tradiţionale, însă nu mai respectă nimic din compoziţie! Aici nu se poate citi... Este reprezentată doar o steluţă. Nu putem citi nimic din ea, decât steluţă, steluţă, steluţă. Când văd această cămaşă, citesc în ea munca unei femei care lucrează de la 8 la 5, care trebuie să-şi plătească întreţinerea, să mănânce o pâine şi să le dea copiilor bani de rechizite și atât! Nu mai citesc nici pasiune, nu mai citesc nimic spiritual. Citesc doar comercial, repede, ieftin, hai că merge şi aşa”, spune Ioana Corduneanu.

„Pe spate, dacă ne uităm la ia autentică, se văd pâşiturile, care se fac de la un model la altul, de la un ţăp, cum îi spunem noi, steaua cu ţepi! De la un ţep la altul se vede pâşitura făcută la ia de mână, ia autentică, pe când la o ie falsă nu observăm aşa ceva”, explică Elena Grosu, meşter popular.

Pentru farmecul ei şi pentru protecţia divină pe care se spune că o conferă, ia a primit în dar, de la fani, o zi în calendar. Pe 24 iunie, este ziua ei şi merită cinstită! Mai ales că românii au o vorbă: haina îl face pe om, iar ia îl sfinţeşte.