Sari la conținut

Cum era sărbătorit Paștele în perioada interbelică

Petre Ivanovici este bucureştean de aproape 90 de ani. A copilărit într-o familie de muncitori, pe Calea Moşilor. Amintirea Paştelui din alte vremuri îi aduce un zâmbet pe faţă. În perioada interbelică era cea mai aşteptată sărbătoare, la care copiii se jucau şi primeau mereu haine noi şi dulciuri.

Petre Ivanovici: Se lega de candelabru o bucată de alviţă mai moale şi pe ea se punea şi un ban. Noi, copiii, eram legaţi cu mâinile la spate, nu aveam voie să punem mâna. Şi trebuia sa prinzi alviţa cu gura, ne lovea peste faţă până pupai alviţa.

Îşi mai aduce aminte că pe străzi se desfăşura un obicei păstrat oarecum până azi, dar într-un mod mai puţin pitoresc.

Petre Ivanovici: „Ia cu mielul, cu noroace”, trebuia să pui mâna pe miel, să pui un ban, că îţi aduce noroc toată perioada respectivă.

În afara distracţiilor specifice vârstei, pentru copii mersul la biserică în noaptea de Înviere era obligatoriu.

Petre Ivanovici: Aveam pe timpul ala la şcoală carnet de prezenţă la biserică şi trebuia să ne semneze preotul prezenţa. Dacă nu, scădea nota la religie.

În a doua zi de Paşte şi bucureştenii acelor vremuri mergeau la iarbă verde, în aşa-numitele grădini publice. Petreceau în voie, cu lăutari şi cam acelaşi meniu ca astăzi: carne friptă pe grătar, ouă roşii, cozonac şi pască.

De Paşte, bucureştenii de acum un secol petreceau până târziu, în noapte, în Grădina Cişmigiu. Scrierile vremii spun că lăsau în urma lor coji de ouă roşii şi mult gunoi menajer. De atunci şi până acum, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult.

Chiar dacă s-au amenajat locuri de grătar, nu se respectă şi în continuare ne păstrăm acest neplăcut obicei.” „Degeaba avem puse coşuri, că tot aia este. E mai uşor să arunci aşa”, spun bucureștenii.

Pentru cine vrea să vadă imagini cu sărbătorile pascale de acum un secol, Muzeul Municipiului Bucureşti are o expoziţie care mai rămâne deschisă până pe 18 aprilie.