Sari la conținut

Deşertul din inima Munţilor Apuseni: Geamăna, satul înecat în sterilul de la Roşia Poieni

Schimbarea la faţă a acestei zone a început în 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de Roşia Poieni. Atunci, la acea vreme era cea mai mare din Europa. Şi în ziua de azi se mai foloseşte; printr-o ţeavă curge mâlul cenuşiu, iar tulbureala de steril a umplut lacul care are 130 de hectare.

În ciuda imaginii apocaliptice a lacului de steril, munţii din jur oferă peisaje de poveste, mai ales toamna. Contradicţia dintre cele două tablouri este izbitoare pentru turiştii rătăciţi prin acest loc pomenit doar în lucrările de specialitate ca o ciudăţenie a vremurilor noastre.

Declaraţii turişti:

Sunt din Bucureşti şi am ales această zonă pentru că în acest anotimp e extrem de pitoresc.

- Am citit fel de fel de materiale, am umblat mult prin zonă, dar nu am fost niciodată aici şi eram curios să văd şi eu bomba asta ecologică.

- Cum vi se pare locul?

- Mi se pare groaznic.

Satul Geamăna din inima Apusenilor a fost acoperit aproape în totalitate de deşeurile provenite de la Roşia Poieni. Localnicii au fost nevoiţi să se mute de la un an la altul tot mai departe de vatra satului deoarece atât casele, cât şi cimitirul şI biserica au fost acoperite de steril.

Iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, este amenajat între doi versanţi şi are 130 de hectare. Lacul creşte pe an ce trece, iar deşeurile aduse de la exploatarea de cupru a companiei Cuprumin Abrud se scurg neîntrerupt printr-o ţeavă imensă. Deşeurile sunt zăgăzuite de un singur baraj, iar pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă.

Mircea Petrescu , ghid Salvamont Bihor Aici se află biserica din fostul sat Geamăna, sat care acum se află la o adâncime de 70-80 de metri sub steril. În această zonă au trăit circa 1000 de persoane care după 1986 au fost strămutate. În anul 2015 mai trăiesc 20-30 de persoane.

Din fostul sat Geamăna nu se mai zăresc decât turla bisericii şi acoperişurile câtorva case, altădată aflate pe un deal. În cele câteva ore petrecute în zonă am întâlnit un singur localnic, care ne-a arătat o fotografie veche şi ne-a povestit cum era satul lui înainte să fie înecat în steril.

Discuţie reporter - sătean

-Unde stăteaţi înainte?

-Aici, aici e căminul, aici şcoala, aici era un dispensar, 360 de familii au fost, era cât de cât.

-Şi dvs. cum de aţi rămas?

-Păi, aici sunt legat de locul acesta, am lucrat la Baia de Arieş la mină, acum aici cu animalele la munte.

Oamenii locului spun că în curând satul va fi înghiţit complet de steril şi va rămâne doar o amintire. Curioşii care vor să ajungă la Geamăna trebuie ca din comuna Lupşa să urmeze indicatorul spre satul Hădărău. De acolo, doar localnicii pot să-i ghideze, pentru că drumurile de pământ nu sunt marcate.