Sari la conținut

INTERVIU. Cum a devenit cartea „Jurnalul unui puști” un succes

- Aţi lansat volumul 10 al seriei "Jurnalul unui puşti". Ce pot citi copiii în această carte?

- În nouă carte, oraşul lui Greg încearcă să supravieţuiască fără electronice...fără telefoane, fără televizor. Tu crezi că ai putea face asta?

- Nu, nu.

- Nici eu nu aş putea.

- Sunteţi unul dintre cei mai îndrăgiţi autori de cărţi pentru copii. Eu aş spune ...cel mai îndrăgit, având în vedere că toţi colegii mei citesc "Jurnalul unui puşti". Cărui fapt credeţi că i se adresează succesul?

- Cred că atunci când un copil deschide una dintre cărţile mele vede că este haioasă, sunt multe desene. Nu pare aşa serioasă. Cred că sunt foarte amuzante cărţile mele, dar şi eu sunt surprins de succesul lor.

- Cum v-a venit ideea să scrieţi "Jurnalul unui puşti”?

- Când eram mic îmi doream să fi caricaturist. Voiam să scriu benzi desenate, precum "Peanuts" sau "Charlie Brown" şi nu am putut convinge pe nimeni să-mi aprecieze lucrările aşa că m-am decis să le introduc în cărţi şi aşa mi-a venit ideea.

- Am o rugăminte. Am o foaie, un creion...mă învăţaţi şi pe mine să îl desenez pe Greg Heffley, personajul din Jurnalul unui puşti?

- Sigur! Hai s-o facem...încep întotdeauna cu ochii, doi ochi, iar apoi nasul, chiar sub primul ochi şi apoi urmează partea dificilă..un cerc! E dificil de desenat un cerc. Asta e perfect! Corect?

- Da!

- Apoi desenez trei fire de par pentru că Greg are întotdeauna trei fire de par în cap şi o ureche.

- Vrei să fie fericit sau trist?

- Fericit!

- De obicei Greg e întotdeauna trist. Pe toate coperţile cărţilor apare trist, dar azi e fericit!

- Corpul lui e curbat..seamănă cu o banană!

- Da!

- Ultima dată îi desenăm pantofii, iar apoi fac ceea ce fac întotdeauna..o semnez! O semenz pentru ca tu să ştii că eu l-am desenat.

- Am o semnătură interesantă!

- Asta e!

- E pentru ţine!

- E foarte mişto! Mulţumesc mult!

- Scrieţi pentru copii. Ce vă inspiră?

- Când am scris prima dată "Jurnalul unui puşti" l-am scris, de fapt, pentru adulţi. Am fost surprins când editorul meu mi-a transformat carte într-o serie pentru copii, dar acum că sunt un scriitor de cărţi pentru copii sunt foarte fericit. Sunt încântat să cunosc oameni că tine.

- Am o curiozitate...ce fel de copil aţi fost?

- Am fost un copil normal. Câteodată curajos, alteori speriat. Uneori puternic, uneori nu, iar alteori eram plângăcios precum Greg.

- Copiii dumnevoastră, Will şi Grant, v-au citit cărţile?

- Da, de obicei le citesc chiar eu cărţile şi atunci când a fost lansat cel de-al zecelea volum am stat toţi în pat şi le-am citit cartea. A fost foarte distractiv. Îmi place să fiu tată.

- Cum va distraţi împreună cu Will şi Grant, copiii dumnevoastră?

- Îmi place să joc baschet cu ei, să-i învăţ fotbal şi îmi place să merg cu ei la meciuri de baschet. Asta îmi place cel mai mult să fac împreună cu ei.

- Ce le transmiteţi copiilor din România?

- Sunt fericit să mă aflu aici, în România. E prima mea vizită aici şi abia aştept să-i cunosc pe fanii "Jurnalul unui puşti". Ei îmi ilustrează cărţile, iar eu le scriu dintr-un orăşel mic, Paynesville - Massachusetts şi e foarte ciudat pentru mine să ies în lume şi să-i cunosc pe cei care îmi citesc cartea. Sunt foarte entuziasmat.

- Mulţumesc foarte mult! A fost o plăcere să stăm de vorba

- La fel şi pentru mine.