Sari la conținut

Lanțul de fortificații al Capitalei, abandonat. Consilier: „Are un mare potențial turistic”

De trei luni, Alexandru Boantă, un tânăr pasionat de istorie, vine zilnic la vechiul fortul de apărare din Chitila. Chiar dacă are 46 de hectare de curăţat, nu se dă bătut. Istoria locului îl atrage ca un magnet.

„Aici era o cupola de tun cu obuzier de 53 de milimetri. Cupola era făcută din metal, iar în interiorul ei era tunul, ce era încărcat cu muniție din zona asta. Iar aici sunt zonele de acces ale militarilor ce puteau ajunge la acest tun”, spune Alexandru Boantă

Ca Fortul 1, din Chitila, mai sunt alte 17 în jurul Bucureştiului. În plus, pânâ la Chiajna, sunt intercalate alte 18 baterii. Împreună formează centura de fortificaţii a Capitalei.

„Au fost ridicate de Carol I, care a adus un arhitect din Belgia, care a facut fortificatii si la Anvers și la Liege fortificații similare. Ulterior s-au dovedit a fi nefiabile pe timp de război. S-au alocat foarte multi bani la momentul respectiv. Bugetul României pe un an de zile și mai mult de atât”, spune Simona Creţu, consilier la Consiliul General al Primăriei Bucureşti.

Cu trecerea timpului, însă, lanţul de forturi a fost abandonat.

Problema cu aceste forturi e că ele au fost transferate către diverse consilii locale. 26 sunt la comunele din Ifov, unele sunt la mininistere”, explică Simona Creţu.

Tocmai această împărţire a forturilor către zeci de proprietari face ca centura de apărare a Capitalei să nu poată fi exploatată la valoarea istorică pe care o are.

Are un mare potențial turistic. Dacă s-ar investi bani din fondurile europene am putea atrage foarte mulți turiști”, suține Simona Creţu.

Reabilitarea întregii centuri de fortificaţii ar costa câteva zeci de milioane de euro.