Sari la conținut
News Alert

Moștenirea din bătrâni, mină de aur pentru designeri. De la iile ajunse pe catwalk la scaunele fără cuie și porțelanul cu motive tradiționale

Kate Moss, Heidi Klum sau Taylor Swift sunt doar câteva dintre vedetele internaţionale care au urcat pe catwalk purtand creaţii vestimentare inspirate din tradiţia românească.

„Cămeşile” bunicilor au fost piese de rezistenţă în colecţii Gucci sau Jean Paul Gaultier. Abia după ce mari creatori de modă din străinătate au reinventat costumele româneşti, ideea a devenit populară şi la noi.

„Eu cred că motivele tradiţionale trebuiesc reinventate şi bagajul cultural nu trebuie uitat, trebuie reinventat cu respect faţă de tradiţii, dar trebuie readus în contemporan”, spune designerul Irina Pogonaru.

Marian Pălie este unul dintre stiliştii creatoarei de modă Valentina Vidraşcu, primul designer român care a înţeles ce comoară zace în lăzile de zestre din satele româneşti. În anul 1999, când au realizat prima colecţie inspirată din costumele populare, românii erau fascinaţi de brandurile occidentale. Astăzi, ei ştiu că au pariat corect. Nici nu e de mirare, inspiraţia a venit de la una din cele mai elegante doamne ale României.

„Aceste două sunt inspirate din portul Reginei Maria, din colecţiile Reginei Maria. Este evident, Regina Maria a fost singura şi prima persoană care a înţeles că portul popular românesc este de o valoare infinită şi atunci a încercat să îl ridice şi să îl introducă în salon”, spune Marian Pălie.

O cămaşă porneşte de la 250 şi poate ajunge la 2500 de euro. În spatele creaţiilor stau sute de ore de muncă, iar îmbrăcămintea este fabricată din materiale extrem de fine, realizate întotdeauna manual.

„Observă aceste aplicaţii metalice pe acest voal de mătase. Asta este aproape o metodă de mediu. Dar în sens pozitiv, dacă mergeţi şi la mănăstiri, veţi vedea că se făcea cu fir de aur. Asta este foarte complicat, toate aceste lucruri sunt manual făcute. Iar aceste produse sunt fabuloase şi pe interior, ele nu au doar lucrătură pe exterior, ci şi pe interior. Adică nu cumperi un produs, ci pur şi simplu cumperi aproape o lucrare. Şi mai mult decât atât, aceste obiecte şi flatează foarte mult silueta unei femei”, spune stilistul Marian Pălie.

Mobilierul tradițional nu are cuie

Tematica românească a fost preluată şi de artişti din domeniul artelor contemporane. Tinerii designeri descoperă succesul pe care îl au chiar şi cu cele mai simple motive decorative populare.

Tradiţia românească, pe scurt, e următoarea: cu cât mai simplu, cu atât mai eficient. Da, o respectăm”, spune designerul Mihnea Ghilduș.

Se prezintă ca fiind un „gospodar creativ”. Împreună cu echipa sa, acesta a lucrat la realizarea scaunelor LANA.

Ceea ce se vede este un desen pornit din tradiţia românească. Am vrut să îl ducem şi în forma scaunului. După care am plecat puţin prin cărţi, prin Muzeul Satului, prin Muzeul de Istorie, prin Muzeul Țăranului, am citit, ne-am documentat, am văzut ce simboluri sunt în formele vechi. Asta este foarte important. În tradiţional nu există cuie, nu există adezivi, există lemn. Deci îmbinările toate sunt din lemn. Şi tehnologia se îmbină aici”, explică Mihnea Ghilduș.

Flori de ie pe ceramică

Temele tradiţionale au fost uşor implementate atât în obiecte de mobilier cât şi în cele de ceramică. Anca Dragu a reinterpretat şi transpus pe porţelan flori de ie şi teme străvechi româneşti.

„Porţelan cu motive româneşti înseamnă obiecte moderne, funcţionale, actuale, cu amprenta unor semne sau simboluri care s-au iconizat în timp”, afirmă Anca Dragu. „Cred că tradiţia poate fi iubită dacă e actuală, dacă e relevantă pentru ce trăim noi, nu într-o formă impusă sau forţată”, adaugă ea.

Cele mai multe dintre lucrările de ceramică realizate de Anca Dragu sunt produse unicat, serii limitate.

„M-am inspirat din Ţara Făgăraşului, acolo unde au trăit bunicii soţului meu şi am descoperit lăzile de zestre tradiţionale, iile din lada de zestre a bunicii soţului meu şi acolo a fost prima sursă de inspiraţie. După aceea m-am îndreptat spre Moldova, Bucovina, Ţara Oltului, deci nu există o zona specifică, sunt mai multe”, arată Anca Dragu.

Moştenirea din bătrâni este o mină de aur pentru designeri. Întoarcerea la tradiţii nu este doar o formă de respect , ci şi o idee profitabilă.

„Din punctul meu de vedere, acum are un loc un boom. Este vorba de o tendinţă pe care au început să o exploateze din ce în ce mai mulţi designeri. Cred că are legătură şi cu globalizarea şi cu faptul că ne căutăm identitatea ca popor, eu cred că e un lucru bun şi nu văd de ce nu s-ar continua cu asta. Să vedem până unde se poate ajunge...”, spune Irina Pogonaru.

Pe când românii au redescoperit-o timid, arta populară românească a ajuns între timp în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Iar designerii contemporani sunt cei care o „exportă” cu sucees în cele mai diverse obiecte.

Urmăriți reportajul „Bonton” în materialul video de mai jos: