Sari la conținut

Săptămâna Femeii la Digi24: „Nu aveau personalitate juridică. Erau laolaltă cu minorii şi debilii mintali”. Lupta doamnelor pentru drepturi egale în interbelic

Anii interbelici au reprezentat o perioadă de relaxare, dezvoltare şi emancipare şi un mare salt în condiţia femeii din România. Doamnele care aveau până atunci doar îndatoriri casnice şi domestice vor să fie egale cu bărbaţii. Se schimbă lumea, se schimbă şi femeia. Digi24 şi emisiunea Bonton vă invită să descoperiţi lupta ei pentru drepturi egale. În cele ce urmează, aflăm ce schimbări a adus perioada interbelică.

Odată cu începutul primului Război Mondial, femeile preiau multe din meseriile pe care altădată le făceau bărbaţii. Revoluţia vestimentară, dar mai ales accesul la educaţie, obţinut prin reformele secolului XIX, au schimbat perspectiva doamnelor asupra vieţii, iar organizaţiile feministe luptă să obţină drepturi pentru sexul slab.

Au fost create condiţii ca să urmeze o calificare suplimentară în şcoliile medii şi chiar în universităţi, ba chiar mai mult, la nivelul masteratelor şi doctoratelor”, precizează istoricul Ştefan Mihăilescu.

Smaranda Brăescu, prima femeie pilot din România şi prima femeie paraşutist cu brevet din România

După alegerile din 1931, multe femei intră în consiliile judeţene şi în primării, dar o altă treaptă mai trebuia urcată pentru a fi tratate cu seriozitate de bărbaţi: aveau nevoie de egalitate juridică. Femeile „nu aveau personalitate juridică. Erau considerate laolaltă cu minorii şi debilii mintali. Trebuia schimbat fundamental şi Codul Femeii”, explică istoricul.

Finalul anilor 30 oferă doamnelor învăţate dreptul de a juca un rol în viaţa politică. Dorinţa femeilor interbelice de a primi drept de vot şi de a ocupa funcţii publice fusese împlinită.

Şi totuşi... „Egalitatea este departe de a se pronunţa. Sunt o sumedenie de posturi pe care nu le vei ocupa niciodată. Se termină programul de lucru şi foarte mulţi bărbaţi se pot duce la cârciumă, mai pot întârzia ore întregi la o sedinţă, în timp ce tu ştii că trebuie să te duci acasă şi să ţii o casă rostuită, să ai grijă de copii”, arată istoricul Georgeta Filitti.

***

Aflaţi întreaga poveste a emancipării doamnelor din Ţările Române duminică, de la ora 17:30, la BontonÎn episodul I, am urmărit începutul poveştii emancipării, în secolul al XIX-lea, când analfabetismul în Ţările Române era la cel mai ridicat nivel din Europa. Femeile erau fiinţe aproape invizibile în viaţa publică din Ţările Române, având multe îndatoriri faţă de familie şi foarte puţine drepturi. Regula de bază era: femeia să fie supusă. Nu avea capacitate patrimonială de una singură, nu putea să facă tranzacţii decât cu acordul soţului şi, obligatoriu, trebuia să aibă zestre.

***

În episodul II, am aflat cum au fost transformate doamnele în tovarăşe în regimul comunistTovarăşa era superfemeia regimului comunist, muncitoare şi mamă eroină. Prin emancipare, conducătorii de atunci au înţeles dreptul femeii de a munci la fel ca un bărbat.

*** 

În episodul IV, am aflat cum, după Revoluţie, industria modei a explodat şi, odată cu ea, s-a impus şi la noi standardul de frumuseţe: 90-60-90.