Sari la conținut

Săptămâna Femeii. Tovarăşa, superfemeia regimului comunist, muncitoare şi mamă eroină

În săptămâna dedicată femeii, Digi24 şi emisiunea Bonton vă invită să descoperiţi lupta femeilor din România pentru drepturi egale. În episodul III, vedem ce schimbări a adus regimul comunist, când femeia trebuia să fie şi muncitoare şi mamă eroină.

Am subliniat necesitatea ca, alături de bărbat, femeile să ocupe un loc mai important în diferite munci de conducere, de jos până sus”, spunea preşedintele Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a Femeilor din 1973.

În anul 1945, când au venit la putere, comuniştii au hotărât ca femeia să se transforme în „tovarăşă”.

Ei erau cu hei-rupul, şi asta înţelegeau ei prin emanciparea femeii: dreptul să muncească ca şi un bărbat”, îşi aminteşte Aurora Dumitrescu, astăzi în vârstă de 82 de ani, fost deţinut politic.

Emanciparea a fost doar un slogan. Aurora Dumitrescu povesteşte cum a fost tratată atât în închisoare, cât şi în afara ei: „Eu, că am muncit muncitor necalificat, e nimica, dar gândiţi-vă, un exemplu: doamna Lugojan, soţia profesorului Lugojan, fiica lui Stelian Popescu, proprietarul (ziarului – n.red.) Universul, a spălat WC-uri la spital. Doamna avea studii în străinătate, soţul - mort la (închisoarea) Râmnicu Sărat, băiatul executat, şi ea spăla WC-uri de spital... Cum era? (...) Tot ce era de la ei în jos era "tu" şi "", ei n-aveau... nu cunoşteau pronumele de reverenţă.

Un moment de cotitură pentru soarta femeilor a fost în 1966, odată cu Decretul 770: Partidul Comunist Român a interzis avortul. A vrut să controleze - şi a controlat - până şi viaţa intimă a românilor. Femeile care năşteau copii mulţi erau numite mame eroine şi primeau decoraţii şi bani.

Elena Lazăr, în vârstă de 75 de ani, este una dintre ele, după ce a dat naştere la opt copii: „Nu mă prea puteam bucura, că dacă aveam mulţi, ziceam: Doamne, m-am săturat, nu mai pot, nu mai pot!

***

Aflaţi întreaga poveste a emancipării doamnelor din România duminică, de la ora 17:30, la BontonÎn primul episod, aţi aflat începutul poveştii emancipării, în secolul al XIX-lea, când analfabetismul în Ţările Române era la cel mai ridicat nivel din Europa. Femeile erau fiinţe aproape invizibile în viaţa publică din Ţările Române, având multe îndatoriri faţă de familie şi foarte puţine drepturi. Regula de bază era: femeia să fie supusă. Nu avea capacitate patrimonială de una singură, nu putea să facă tranzacţii decât cu acordul soţului şi, obligatoriu, trebuia să aibă zestre.

***

În episodul II, telespectatorii au aflat care a fost soarta femeii în perioada interbelică. Odată cu începutul primului Război Mondial, femeile preiau multe din meseriile pe care altădată le făceau bărbaţii. Revoluţia vestimentară, dar mai ales accesul la educaţie, obţinut prin reformele secolului XIX, au schimbat perspectiva doamnelor asupra vieţii, iar organizaţiile feministe luptă să obţină drepturi pentru sexul slab.

Smaranda Brăescu, prima femeie pilot din România şi prima femeie paraşutist cu brevet din România

***

În episodul IV, am aflat cum, după Revoluţie, industria modei a explodat şi, odată cu ea, s-a impus şi la noi standardul de frumuseţe: 90-60-90.