Sari la conținut

Sindromul shoppingului compulsiv. Care sunt simptomele

Foto: MediafaxFoto

În fiecare an, de sărbători, marile magazine aproape că îşi dublează vânzările. Este perioada pe care o asociem cel mai mult cu abundenţa. De ce simțim nevoia de a cumpăra mult mai mult decât avem nevoie?

„Cumva pare inadecvat dacă nu faci cumpărături de Crăciun, dacă nu umpli frigiderul, şi s-a creat cultural premisa ca de sărbători să cumperi foarte mult”, spune psihologul Petruţa Gheorghe.

În aceste condiţii, nu este de mirare că după această perioada aruncăm la gunoi tone de mâncare, iar produsele cumpărate la superpromoţii ajung să fie uitate prin casă.

„E foarte greu să te sustragi grupului, pentru că ai sentimentul că nu eşti ca ceilalţi şi atunci eşti tentat, fără să fii bolnav, să cheltui mai mult decât ai vrea, să cumperi mai mult decât îţi trebuie”, explică psihologul.

Potrivit cercetătorilor americani, shoppingul compulsiv este o formă de dependenţă. Iar în perioada sărbătorilor cumpărătorii obişnuiţi se pot transforma foarte uşor în unii compulsivi.

Iată trăsăturile cumpărătorului compulsiv, potrivit trainerului Alina Ioniţă: „Merge la cumpărături într-o stare proastă, în momentul în care cumpără îi creşte brusc nivelul de fericire - şi mult mai mult decât în cazul cumpărătorului obişnuit - şi în momentul în care ajunge acasă nivelul scade brusc sub starea pe care a avut-o când a plecat”.

Pe când cumpărătorul obişnuit „pleacă la cumpărături într-o stare bună, îi creşte nivelul de fericire în momentul în care cumpără, iar în momentul în care ajunge acasă nivelul de fericire este şi mai sus. E starea aia de încântare”, spune Alina Ioniță.

„Vorbim de tulburare în momentul în care cumpărăm des, nu ne putem opri, nu avem nicio raţiune pentru care să facem asta, ne împrumutăm, ne ascundem de cei care ne sunt dragi, cumpărăm lucruri inutile doar pt că nu ne putem abţine, pentru că avem această nevoie greu de controlat! Atunci discutăm de o problemă”, spune psihologul Anamaria Iulian.

Atenţie şi la următoarele semnale de alarmă:

Cumpăr implusiv, mă abat de la listă, ajung să cumpăr lucruri, le cumpăr şi când ajung acasă îmi dau seama că nu am nevoie de ele şi, cazul cel mai rău, că nu îmi plac. Simt cel mai repede un sentiment de vinovăţie şi de ruşine pentru că am cumpărat sau, mai rău, cumpăr şi ascund cumpărăturile de cei din jurul meu”, spune Alina Ioniță.

„Când cantitatea de emoţie e prea mare, când cineva cumpără fără să mai poată face priză cu realitatea, cumpără din banii pe care nu îi are, îşi cheltuie absolut toţi banii, atunci putem să ne gândim: ce se întâmplă acolo? În general e un comportament maniacal şi asta ce înseamnă? Că în spate e o mare suferinţă. Şi e ca o evadare din acea suferinţă!”, spune și Petruța Gheorghe.

Cumperi pentru a cumpăra dragostea cuiva. Copiii noştri, ei asociază sentimentul de iubire, de dragoste cu bunurile materiale şi ajungem ca în momentul în care vrei să îi exprimi cuiva un gest de prietenie să cumperi”, adaugă Alina Ioniță.

Dar pot banii cumpără fericirea? În America, deşi veniturile oamenilor s-au dublat în ultimii 50 de ani, nivelul de fericire a rămas constant, conform studiilor.

„Concluzia a fost: banii aduc fericirea, dar aduc până la nivelul satisfacerii nevoilor de bază şi celor de securitate”, explică Alina Ioniță.

Acestea reprezintă de altfel baza piramidei nevoilor, numită şi piramida lui Maslow. Banii nu reuşesc să asigure nevoile din vârf, adică stimă de sine şi auto-realizarea, deşi multe persoane se amăgesc cu asta.