Sari la conținut

Turist în lumea leacurilor de demult. Rețeta elixirului dragostei, dezvăluită

În cea mai veche farmacie din Cluj şi a patra ca vechime din România a fost amenajat Muzeul Farmaciei. Iubitorii științei sau pur si simplu ai istoriei găsesc aici tot soiul de aparate echipamente vechi de prepararat medicamente, balanțe vechi de câteva sute de ani, dar și preparatele misterioase și extrem de prețuite cu care se mândreau alchimiștii - praful de nestemate, excremente de castor şi coarne de animale. Nimic însă nu rivalizează cu praful de ...mumie.

„Preţul putea să ajungă până la contravaloarea lui în aur. Un gram de aur, un gram de praf de mumie, care era considerat medicament universal, prelungea viaţa, te însănătoşea sau, din contră, bănuiesc că în cel mai bun caz nu păţeai nimic rău de la mumie”, a spus Ana Maria Gruia, muzeograf. 

Rețeta elixirului dragostei, dezvăluită

Iubirea, spuneau spițerii, este și ea boală grea. Așa că la fel de valoros era și leacul - elixirul dragostei, vândut în flacoane pictate manual, evident cu însemne ale iubirii. Prospectul le garanta, domnilor, că descuie inima oricărei domnișoare căreia i-a fost picurat în pahar câteva picături din lichidul magic.

Avem aici o serie de sticluţe în care se vindea acest produs, a cărui reţetă este cunocută şi din păcate nu foarte spectaculoasă. Era vorba de vin roşu, cu puţin zahăr sau miere, cu scorţişoară, cuişoare, diferite condimente după gust, piper, coajă de portocală. Deci nu era mult mai altfel decât un vin fiert”, a spus Ana Maria Gruia. 

Facem apoi o vizită în laborator, care este amenajat în subsolul casei, într-o zonă greu accesibilă, în care doar farmacistul şi asistenţii săi puteau intra aici. Odată ajunşi aici, recreăm o reţetă de pastă de dinţi. Descoperim, cu surprindere, că principiile pe baya căreia funcționează produsele moderne nu sunt cu nimc diferite. E nevoie de 3 ingrediente principale: un abraziv, cum ar fi piatră ponce, argilă sau praf de oase de sepia, o substanţă parfumată, cum ar fi bulbi de iris şi o substanţă astringentă, ca smirnă sau anason.

„Se transformă în pudră anasonul, păcat că nu simţiţi ce bine miroase. Apoi va trebui să măsurăm, să ştim cât anume praf vom pune, cu o linguriţă farmaceutică, într-o mensură farmaceutică, care era folosită mai mult pentru lichide, dar şi pentru prafuri. Este gradată pe interior şi ne putem da seama de proporţia dintre ingrediente. Se amestecă anasonul cua rguilă roşiatică, să îi dăm o culoare mai drăguţă şi cu celelalte ingrediente şi se depozita într-un vas farmaceutic cu signatură. Şi vă arăt cum se păstrează acestă pastă de dinţi. O pudră uşor roşiatică tocmai datorită acestei argile care se folosea”, a explicat Ana Maria Gruia.

Toate aceste minunății atrag, de la an la an, tot mai mulți turiști în Muzeuul Farmaciei din Cluj Napoca. Străinii, mai ales, sunt fascinați de ceea ce găsesc aici.

Un bilet de intrare costă 6 lei, însă elevii, studenţii şi pensionarii au reducere 50%. Taxa de fotografiere şi înregistrare video este de 25 de lei. Muzeul Farmaciei din Cluj îl găsiţi În Piaţa Unirii, nr. 28, şi este deschis luni, marţi, miercuri şi vineri între orele 10 şi 16, iar joia între orele 12 şi 18. Un loc ce nu trebuie ratat chiar şi dacă vă aflaţi într-o vizită scurtă, pentru că e plin de istorie, farmec şi poveşti surprinzătoare.