Sari la conținut

Vacanţe în lagărele naziste de concentrare sau la Cernobîl

Asta a lăsat în urmă cel mai mare vulcan noroios din lume. În Indonezia, localităţi întregi au fost înecate în noroi fierbinte, 13 oameni au fost înghiţiţi de şuvoaie iar zeci de mii au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele. Aproape un deceniu mai târziu, turiştii vin în insula Java pentru a poza vulcanul care încă scuipă noroi. Sub ei, stau satele îngropate. Aproape de ei, sculpturi ale oamenilor îngropaţi pe jumătate în nămol. Fostele localităţi reduse la o mare câmpie de noroi au devenit o adevărată atracţie turistică. Tragedia umană vinde. Iar foştii rezidenţi intră în joc.

Sumono e acum ghid turistic. Îi aduce pe oameni cu motocicleta la sit şi le spune povestea. Totul pentru 2 dolari. În plus, le vinde şi filmări cu dezastrul care i-a schimbat viaţa. Printre clienţii zilei se află Wisnu. A mai văzut imagini cu satele îngropate în noroi, dar la faţa locului, impactul emoţional e uriaş.

Turismul groazei e o nişă cel puţin controversată. Criticii spun că dezastrul nu poate fi comercializat, că e greşit să faci profit de urma tragediei altora; alţii spun că, din contră, oamenii au nevoie să conştientizeze fragilitatea.

La Auschwitz vin circa 600.000 de turişti în fiecare an. La Cernobîl, o singură companie turistică aduce anual 10.000 de oameni să vadă satele abandonate şi oraşul fantomă Pripiat. Turoperatorii spun că numărul turiştilor creşte exponenţial. În New Orleans, după uraganul Katrina agenţiile de turism organizau excursii cu autobuzul către cartierele distruse. Autorităţile nu au fost tocmai fericite. Autobuzele şi maşinile cu turişti îngreunau circulaţia camioanelor care curăţau zona dezastrului.