Sari la conținut

„Ouăle lui Tarzan”. Ce se întâmplă atunci când omul își bagă coada mai tare decât maimuța

„Ouăle lui Tarzan" este documentarul pentru care Alexandru Solomon a învățat imba rusă și a filmat câțiva ani la rând în Abhazia. Realizarea unui hibrid între om și maimuță pare ceva de domeniul S.F., dar, de fapt, acest experiment s-a încercat în URSS. În 1927, oamenii de știință sovietici au pus bazele primului institut de studiu al maimuțelor, în Abhazia. Alexandru Solomon a mers pe urmele acestei utopii științifice și a găsit o lume fascinantă. Documentarul „Ouăle lui Tarzan” a intrat deja în cinematografe, iar regizorul Alexandru Solomon a dezvăluit la emisiunea „Ca-n filme” cum a realizat acest documentar și ce a găsit în Abhazia.

„Ideea a venit... nu știu, ești la o vârstă la care începi să-ți pui diverse probleme despre tinerețe, bătrânețe și așa mai departe și am citit tot felul de texte despre medici trăsniți care la începutul secolului XX făceau experimente de prelungire a vieții, de longevitate. Epoca aceea e plină de tot felul de asemenea experimente, care mai de care mai fanteziste. Totul părea posibil atunci. Luai un cap de maimuță, îl puneai la om...”, spune regizorul Alexandru Solomon.

Pe 16 februarie 1927, profesorul Ivanov ajunge în Africa de Vest. Era trimis de Academia de Științe a Uniunii Sovietice pentru a efectua experimente de hibridizare între om și maimuță. Inițial au fost capturate trei femele maimuță, care urmau să fie inseminate cu spermă umană.

Proiectul hibridului om-maimuță nu s-a mai realizat în cele din urmă la institutul din Abhazia, pentru că în frământările din acei ani din Uniunea Sovietică doctorul Ivanov a căzut în dizgrație și a fost deportat. Ivanov este însă cel care a insistat să fie aduse maimuțe în URSS, lucru care s-a întâmplat, cu enorme sacrificii, pentru că maimuțele mureau. În Abhazia e mai cald decât la noi, dar nu e totuși ca-n Africa.  Institutul a supraviețuit și au reușit să aclimatizeze maimuțele. Acum sunt la a 15-a generație de maimuțe născute local.

„Am aflat că mai există acest institut și că organizau un congres de climatologie cu specialiști, m-am dus acolo și m-am lipit cumva de locul acela și de oameni, pentru că mi s-a părut că e absolut fenomenal, nu numai ca decor. Decorul e absolut paradisiac așa, ca natură, doar că e un infern, pentru că oamenii și-au băgat coada mai tare ca maimuța”, povestește Alexandru Solomon.

Institutul care avea inițial proiectul realizării hibridului între om și maimuă - abandonat rapid - se ocupă acum cu inginerie medicală și în continuare are o linie de cercetare pe întinerire, un aspect ce are o aparență comică, pentru că majoritatea șefilor din institut sunt oameni de peste 85 de ani și te întrebi dacă au făcut experimente pe ei, spune Alexandru Solomon. „N-am luat nimic de acolo, n-am găsit elixirul, dar am găsit o lume extrem de pasionată și apropierea asta de maimuțe, în sine, e interesantă, pentru că e o oglindă a omului, dar nu e, în același timp, se comportă ca niște copii sălbatici aceste animale. M-am gândit că e interesant pentru orice om de pe planeta asta să se uite în ochii unor maimuțe și să vadă în ce măsură semănăm cu ele”, spune Alexandru Solomon.

Mesajul filmului

„Voiam să schimb peisajul social-politic. Voiam să schimb și peisajul formal, adică felul în care făceam filme până atunci mi se părerea că e periculos, să te cantonezi așa într-o formulă, și am vrut să văd ce se întâmplă dacă călătorești și faci un film într-o țară străină, dar care într-un fel ne seamănă, pentru că și ei au trecut prin experiența comunistă, au trecut prin ceea ce înseamnă tranziție către un soi capitalism așa, mai degrabă consumerist, deci e străină și nu e, în același timp, țara”, spune Alexandru Solomon, realizator al unui film devenit celebru: „Kapitalism - rețeta noastră secretă”.

„Mie mi se pare că e o istorie universală, că e vorba de abhazi, georgieni sau alte nații. Cumva lumea asta mică oglindește ce se întâmplă în lumea mare. Ai pe de o parte în inima ei, în cercul ei cel mai mic, niște cuști în care stau maimuțe și oamenii se învârt în jurul lor și le chinuie pentru experimente, dar și ei la rândul lor, dacă mărești un pic raza vizuală, sunt la fel de chinuiți - au trecut printr-un război cumplit, perspectiva de viitor acolo nu e prea strălucită, pentru că fiind o țară nerecunoscută, nu poate exporta nimic, nu poate importa nimic și practic nu mă învârt în jurul acestui nucleu cu oameni și maimuțe, ci în jurul acestei captivități mai mari. De aceea cred că era important să vedem un pic în film ce e țara asta, de ce e o țară, în fond, ce e o identitate, identitate care se construiește acum, pentru că ea a fost, să zicem, neglijată sau oprimată ani de zile sau sute de ani. În Caucaz, toate poveștile astea naționale sunt extrem de complicate. Acolo sunt zeci de națiuni care fiecare revendică o bucată de munte și de mare și sunt conflicte care durează de sute de ani”, explică regizorul.

Titlul filmului, „Ouăle lui Tarzan” e legat de subiectul intim al poveștii.  „Ouăle de maimuță...Tarzan e omul-maimuță prin excelență, ouăle sunt semințele astea umane sau de primate cu care medicii de acolo s-au jucat în diverse forme de-a lungul timpului, e legat și filmul cred că e centrat mai degrabă pe povestea asta, pe această utopie științifică  localizată într-o ruină a unei utopii ideologice, a trecut Uniunea Sovietică pe acolo, s-a prăbușit, a venit un război naționalist după aceea. Poate e un titlu prea comic pentru cât de negru e filmul pe alocuri, dar mi s-a părut că e bine să îi dăm o tușă de umor”, spune Alexandru Solomon.

Ce v-a plăcut cel mai mult în Abhazia? a vrut să știe Oana Zamfir, realizatoarea emisiunii Ca-n filme. „Mi-a plăcut că oamenii ăștia, cu atât de puține perspective de viitor geopolitic, continuă să fie motivați. La noi, în mod paradoxal, cred că depresia e mai mare, nu știu de ce, cred că în România te simți mai mult într-o fundătură, deși, dacă stai să te uiți la ce resurse avem față de ei, ce posibilități, oamenii sunt mult mai blazați aici. Deși ar avea motive să încerce să schimbe niște lucruri, stă în puterea noastră, în primul rând”, a spus regizorul Alexandru Solomon.

În materialele video de mai sus puteți urmări secvențe din film. Emisiunea „Ca-n filme” se difuzează în fiecare duminică, de la 16:30, la Digi24.

Citiți și:  Super-soldații hibrid ai lui Stalin. A cerut încrucișarea oamenilor cu maimuțe

Documentarul „Ouăle lui Tarzan”, în cinema: Omul-maimuță, o utopie științifică încercată de URSS

Povestea institutului sovietic de cercetare a nemuririi

„Un pas în urma serafimilor”, filmul unui seminar teologic fără uși de biserică

Ce e breaking news în „Breaking news”