Sari la conținut

Locul din România unde aerul e mereu curat

Pornim acum într-o călătorie spre centrul pământului, într-un loc ascuns în munţi, la baza unor stânci acoperite de pădure. Vizităm Peştera Cioclovina, din Hunedoara - un refugiu ideal, la vară, în zilele toride. Aici natura e încă sălbatică, iar aerul mereu curat. Nu-i deci de mirare că sunt mulţi turişti care vor să ajungă în zonă.

Peştera Cioclovina din Parcul Natural Grădiştea de Munte are de la început o supriză pentru turiştii temerari care vin să o viziteze. E împărţită în două grote - una uscată şi alta cu apă. Pe cărări de munte, prin pădure, cel mai uşor se ajunge la peştera uscată. Aceasta are două intrări, una naturală, pe un versant al muntelui, iar cealaltă săpată în stâncă acum sute de ani.

„Intrarea în peştera uscată se face prin acest tunel, lung de 140 de metri, care a fost săpat de mineri în timpul Imperiului Austro-Ungar, pentru că de aici au fost scoase zeci de tone de guano”, relatează Andrada Velciov, reporter Digi24.

Tunelul duce la peştera lungă de doi kilometri.

Aici s-a descoperit unul dintre cele mai vechi cranii de Homo Sapiens de pe teritoriul României, vorbim de un craniu care are undeva la 33 de mii de ani. Este un mare depozit de oase de urs, aici putem găsi grifade, adică zgârieturi pe care le-a făcut ursul pe perete”, afirmă Laurian Gherman, speolog.

Lăsăm acum în urmă peştera uscată.

Pădurea deasă, care se întinde în faţă, ar putea să descurajeze orice vizitator. De multe ori însă curiozitatea învinge.

„Drumul de la peştera uscată la cea cu apă trece printr-o pădure. Traseul este destul de anevoios, printre bolovani şi foarte multe frunze umede, dacă prindeţi o vreme ploioasă, aşa cum am păţit şi noi. Nu durează însă mai mult de 10 minute să-l străbateţi”, relatează Andrada Velciov, reporter Digi24.

Drumul spre cea de-a doua peşteră se poate face şi prin apă. Doar curajoşii sau turiştii experimentaţi încearcă însă acest traseu, care urcă de-a lungul râului, printr-o suită de cascade.

Odată ajuns la intrarea în peşteră, peisajul răsplăteşte tot efortul depus pe drum. Grota cu apă are peste 7 kilometri lungime şi este preferata speologilor amatori de senzaţii tari. Fără echipamente speciale şi fără un antrenament pe măsură, turiştii obişnuiţi se mulţumesc să înainteze doar câteva sute de metri. Chiar şi până aici, totul e o splendoare în jur!

„Vorbim despre un depozit de mărgele din Hallstatian şi câteva obiecte din bronz din aceeaşi perioadă, peştera face încă obiectul unor cercetări arheologice. Avem câteva galerii fosile, adică apa nu le mai străbate, sunt foarte frumos diferenţiate, aici putem să amintim Galeria Lumânărilor sau Sala Bivuacului”, spune Laurian Gherman, speolog.

Dacă v-a prins întunericul în zonă, sau pur şi simplu vreţi să mai profitaţi de o noapte de linişte şi aer curat, localnicii vă oferă cazare în case rustice, de lemn. Sau vă pun la dispoziţie curţile, unde vă puteţi monta corturile.