Alertă cutremur. Soluții pentru București

Data actualizării: Data publicării:
MG_0988

După ce am pierdut doi prieteni dragi în tragedia de la Colectiv, ne-am pus întrebarea ce putem face. Ca specialiști din domeniul dezvoltării urbane, problema cutremurului a apărut imediat în discuție, fiindcă e o situație care ar putea genera mii sau chiar zeci de mii de victime.

București este orașul cu cel mai mare risc seismic din Europa.

Atunci de ce nu se iau măsuri de siguranță, deși există buget? Cum putem ajuta noi, câțiva specialiști din domeniu și voluntari?

MG_0988

Foto: Vlad Petri

Cifrele oficiale ne arată că există peste 2,200 de clădiri cu risc seismic în București.

Cel mai probabil, cifrele sunt subestimate. Dacă până în 1997 au fost expertizate cu prioritate clădirile de minim P+5 etaje şi construite înainte de anul 1940 (într-un proces etapizat la solicitarea municipalității), după această dată procesul a devenit unul confuz, lăsat în seama proprietarilor sau asociațiilor de proprietari.  

Statisticile vizează clădirile, dar nu există date despre oameni: câți își riscă viața în aceste clădiri? De ce ignoră acest risc? Doresc locatarii să acționeze însă au nevoie de sprijin?

Am căutat răspunsurile timp de 9 luni și vom continua să o facem. Așa s-a născut proiectul ALERT, care oferă informații și resurse despre riscul seismic, atât publicului larg cât și celor direct afectați, constituind un for al acțiunilor de prevenție, gestionare, evaluare și sprijin pentru populația și mediul construit afectat.

De ce nu sunt reabilitate clădirile?

Până acum am ajuns pe teren la 110 clădiri din clasa I de risc seismic (pericol public de prăbușire) cu sprijinul voluntarilor atât din mediul academic (profesori, studenți), cât și non-academic (locuitori, administratori de clădiri cu risc seismic, etc.).

Primele rezultate sunt foarte îngrijorătoare, și arată adevărata față a Bucureștiului confruntat cu un cutremur de intensitate ridicată. În aceste clădiri locuiesc 3603 de persoane, o parte chriași. 216 apartamente au datorii la întreținere, reieșind de aici atât veniturile scăzute cât și un dezinteres față de proprietate (sunt și cazuri de proprietari stabiliți în străinătate). Aproape 10% sunt situate în zone protejate, fapt ce complică posibilitățile de intervenție (din punct de vedere tehnic și al documentelor necesare, trebuie implicat și Ministerul Culturii, etc.), dar denotă valoarea acestora (60 din cele 355 sunt clădiri de patrimoniu, monumente istorice).

Sunt diverse piedici în calea reabilitării clădirilor care amenință vieți, dar de cele mai multe ori problema este banala lipsă de informare.

Vina pare împărțită între autorități și unii proprietari.

Din start, o problemă este că legea cere ca 100% din proprietari să-și dea acordul în toate fazele proiectului – însă unii nu pot fi identificați (de exemplu, când proprietățile sunt în litigiu), nu pot fi contactați, sau pur și simplu nu pot fi convinși, din varii motive.

Alte situații  care împiedică consolidarea clădirilor cu risc seismic:

  • Neîncrederea cetățenilor în primărie și în firmele care execută lucrarea, din cauza faptului că nu sunt consultați și informați în procesul de realizare a studiului de fezabilitate necesar consolidării, prin care să li se prezinte variantele de intervenție, durata execuției, soluții. În general, e necesară eliberarea clădirii minim 6-12 luni — nu se poate ști cu siguranță decât după ce se "deschide" clădirea și se ajunge la structură.
  • Necunoașterea de către proprietari a sumei totale aferente intervenției înainte de semnarea oricărui document. Aceste sume sunt sunt prezentate în devizul lucrării, dar am constatat că nu sunt diseminate.
  • Locuitorii vârstnici sunt cei mai greu de convins pentru eliberarea temporară a imobilului  — mulți spun că se tem de pierderea locuinței. În plus, relocarea presupune mutarea mobilierului, proces scump și dificil pentru proprietarii în vârstă.
  • Opțiunile de relocare sunt la un confort mai redus sau departe de locuințele incluse în program. Știm din relatările unor oameni că au trebuit să stea în bloc debranșat de la rețeaua de utilitate publică.
  • Regimul juridic: sunt cazuri de litigii, sunt clădiri în care sunt și apartamente în proprietate publică.

Cum putem ajuta locatarii unor imobile cu risc și autoritățile?

Platforma ALERT oferă informare și suport. Aducem la aceeași masă rezidenții din clădirile Bucureștiului cu experții din domeniu indiferent că discutăm de ingineri, arhitecți sau administratori publici.

Demontăm mituri urbane care spun că programul de consolidare are insuficienți bani, în condițiile în care în ultimi ani banii au rămas necheltuiți.

Vrem să scoatem la lumină experții ce produc materiale relevante domeniului, dar care le păstrează în sertar sau le circulă într-un mediu cu sistem închis.

Spre exemplu, căutăm studii pe zone de concentrare a clădirilor cu risc, studii de impact economic, soluții tehnice de consolidare alternative celor abordate acum.

Soluții pentru rezolvarea problemei clădirilor aflate în risc seismic

Metodele autorităților și legislația trebuie regândite de jos în sus și construite pe baza consultării beneficiarilor direcți cu mai mult accent pe comunicare.

Dreptul la proprietate trebuie respectat, dar a venit momentul în care siguranța fiecărui cetățean să fie pusă pe primul plan.

Trebuie implementată obligativitatea expertizării tuturor clădirilor construite înainte de anul 1978. 1978 este un an de referință pentru că atunci a intrat în utilizare curentă primul normativ de proiectare antiseismică (P100-78), îmbunătățit pe baza cutremurului din ‘77. Se poate întâmpla ca din trei corpuri ale unei clădiri construite în același an doar una să fi fost expertizată și inclusă în clasa I de risc seismic — celelalte două corpuri pot fi la fel de afectate în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată

Extrasul de carte funciară trebuie completat cu informații privind clasa de risc seismic, indiferent că discutăm de proprietari publici sau privați.

Am identificat proprietari care au aflat după achiziționarea unui imobil că acesta era inclus în clasa I de risc seismic, deși lista clădirilor cu risc este publicată pe site-ul PMB.

Licitațiile de execuție a consolidării unei clădiri ce funcționează în prezent favorizează prețul cel mai scăzut, care nu oferă întotdeauna și cea mai bună soluție de consolidare.

Totodată, în procesul de consolidare trebuie incluse asigurările privind mobilierul sau instalațiile de tipul centralelor termice lăsate de proprietari în apartamente pe durata consolidării.

În loc de concluzie

Rezidenții trebuie să reflecteze la următoarea întrebare: dacă supraviețuiesc unui accident cauzat de un defect auto s-ar mai urca în acel vehicul fără a-l expertiza și repara?

O construcție expusă unui cutremur nu va mai avea niciodată rezistența la care a fost proiectată, și asta fără a lua în calcul degradarea fizică în timp a materialelor.

Găsiți mai mai multe detalii și puteți consulta experți pe site-ul nostru.

Despre autori:

Nenciu Ioana este coordonator al proiectului ALERT, urbanist cu experiență în proiecte de dezvoltare urbană la nivel local.

Mihai Șercăianu este voluntar in cadrul proiectului ALERT, inginer cu experientă de lucru în domeniul ingineriei urbane și GIS.

Editor: Laura Ștefănuț

 

Pentru comentarii intrați pe postarea facebook

 

Partenerii noștri