Sari la conținut
News Alert

Ce vede Putin în Trump

Lui Putin i-ar surâde ideea unui lider american concentrat pe lege și ordine acasă, nu pe consolidarea democrației în afara granițelor. Ar putea chiar admira stilul de conducere plin de trufie al lui Trump, care îi amintește atât de mult de al său.

Dar când se trezește din visare, Putin înțelege că nu se poate ca o victorie a lui Trump, în noiembrie, să fie în interesul Rusiei. De aceea, nu este posibil să existe un plan serios al Kremlinului – bazându-se pe hackeri și pe alte mijloace – pentru a o orchestra.

Desigur, nu este greu de imaginat că hackerii ruși chiar au găsit o metodă să acceseze serverele Comitetului Național Democrat sau pe cele folosite de staff-ul de campanie al lui Hillary Clinton, ca parte a eforturilor de spionare a guvernului, corporațiilor și a organizațiilor politice de tot felul. În secolul al XXI-lea, serviciile de informații ale Kremlinului ar fi acuzate de neglijență în serviciu dacă nu ar recurge insistent la astfel de atacuri informatice.

Liderii ruși sunt, de asemenea, cunoscuți pentru că recurg la agitație și propagandă, sau „agitprop”, așa cum numeau predecesorii lor sovietici campaniile publice și clandestine de influențare a opiniei publice din țări străine. Dar aceste eforturi, cu siguranță, nu au avut întodeauna succes și Putin înțelege foarte bine că implicarea Rusiei ar putea avea lesne și efecte nedorite. Din acest motiv, rămâne neclar cât de mult a influențat Rusia însăși sincronizarea apariției și conținutul recentelor documente „scurse” în mass-media internaționale și cât de mult a influențat totul WikiLeaks, unde au și apărut documentele.

Cu siguranță, însă, orice evaluare făcută cu discernământ de către Kremlin trebuie să concluzioneze că o victorie a lui Trump nu este în interesul Rusiei. S-ar putea să fie distractiv să vezi corpul politic american zvârcolindu-se și să exulți în timp ce aliații Americii își frâng mâinele îngrijorați și neputincioși, dar președintele Trump i-ar face viața mult mai grea lui Putin.

Interesul național principal al Rusiei este, în primul rând, economic, așa cum rezultă din următoarea combinație de lovituri: prăbușirea prețului petrolului, creșterea economică europeană slabă și sancțiunile Occidentale impuse Rusiei. Cu siguranță, interesele Rusiei includ și dominarea politică a vecinilor săi, acesta fiind motivul brutalei intervenții în Crimeea, față de care Trump manifestă înțelegere acum. Aceste interese includ și menținerea istoricei implicări a Rusiei în Orientul Mijlociu și tachinarea SUA oriunde este posibil. Sub acest aspect, actualul efort de susținere a regimului aflat la putere în Siria servește ambelor scopuri.

Dar creșterea nivelului de trai este esențială pentru exercitarea puterii și pentru moștenirea lui Putin pe termen lung. Chiar și după intervenția în Ucraina, nu a reușit să-și ducă la îndeplinire marea promisiune, făcută în 2003, de a dubla PIB-ul Rusiei în zece ani. În ceea ce privește PIB-ul nominal per capita, Rusia stă puțin mai bine decât Mexicul. Eforturile specifice pentru diversificarea și modernizarea economiei au eșuat, pentru că tehnologiile inovatoare și strategiile de business nu pot fi decretate de sus.

În vreme ce piața petrolului determină în cea mai mare măsură perspectivele economiei pe termen scurt, asigurând jumătate din veniturile din exporturi, creșterea pe termen lung necesită reintrarea Rusiei pe piețe externe de capital, atragerea de investiții străine și reintegrarea în economia mondială. Pentru toate acestea este nevoie de o economie mondială stabilă și predictibilă. Administrația Trump ar însemna exact opusul acestui lucru.

Planurile fiscale ale lui Trump, care implică reduceri importante de taxe fără reducerea credibilă a cheltuielilor, ar putea cauza creșterea ratei dobânzii în SUA, alimentând perturbarea piețelor financiare. Faptul că Trump sugerează relaxat că datoria SUA ar putea fi renegociată poate genera scăderi importante ale valorii rezervelor de valută ale Rusiei, pe care s-a bazat în timpul furtunii economice care afectează țara din 2014. Amenințările lui Trump privind declanșarea unui război împotriva concurenței externe „necinstite” par să atragă în conflict exporturile de oțel ale Rusiei. Și faptul că este imprevizibil atunci când vine vorba de securitate și geopolitică ar putea amplifica riscurile externe.

Desigur, există un scenariu în care „chimia personală” dintre lideri aduce o relaxare timpurie a sancțiunilor. Dar este improabil ca restricțiile UE care vizează finanțele și comerțul să mai rămână în vigoare pentru mult timp, mai ales acum când opiniile intransigente ale Regatului Unit nu mai influențează discuțiile despre sancțiuni. Sancțiunile impuse de SUA ar putea rămâne în vigoare pe hârtie momentan, dar eforturile active ale Administrației Obama pentru a descuraja băncile din întreaga lume să finanțeze Rusia prin subsidiarele europene vor fi dificil de menținut pe termen nelimitat.

Ca președinte al SUA, Hillary Clinton nu ar face agenda internațională a Rusiei semnificativ mai ușoară, dar, cel puțin, termenii „relației” vor fi cunoscuți. În ciuda tentației de a-i stânjeni pe liderii americani cu mai multe isprăvi cibernetice, Putin nu va tolera nimic care ar putea impulsiona chiar și puțin șansele unei victorii a lui Trump.

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea (like) pe Facebook