Sari la conținut

Contracandidații PSD și PNL

Abandonarea negocierilor liberalilor cu ce a mai rămas din UNPR și anunțul potrivit căruia cei de la PNL vor merge singuri în alegeri indică intrarea într-o altă etapă a politicii românești.

Cu fondatorii Oprea și Onțanu scoși din scenă, cu parlamentarii cunoscuți plecați la social-democrați, UNPR mai avea de salvat câteva figuri de politicieni, cărora să le fie asigurat un mandat în viitorul Parlament. Pentru o astfel de miză, nu mai era nevoie de negocieri. Așa cum nu mai era nevoie de negociat nici vreo alianță a PNL cu partidul condus de Mircea Geoană.

De cealaltă parte, PSD pare să fi stabilit deja o formulă de colaborare cu ALDE. Tensiunile despre care se vorbește tot mai insistent dintre lideri ai PSD și liderul PC, Daniel Constantin, delimitările lui Liviu Dragnea față de unele declarații ale lui Călin Popescu Tăriceanu nu exclud o reașezare a relațiilor dintre PSD și ALDE.

Deopotrivă, și social-democrații, și liberalii sunt constrânși de tensiuni interne. Atacurile lui Victor Ponta la adresa lui Liviu Dragnea, mai cu seamă în absența unei tabere configurate clar în jurul fostului premier, reprezintă o erodare a imaginii conducerii PSD, cu atât mai mult cu cât pare că miza pare ar fi, cel mai probabil, șefia post-electorală a social-democraților și funcția de prim-ministru.

La liberali, cu o fuziune încă nedefinitivată între vechiul PNL și fostul PDL, cu președinție comună încă, pe fondul competiției interne pentru desemnarea liderilor locali, care vor face listele de senatori și deputați, situația pare cel puțin la fel de constrângătoare.

De fapt, cele două partide dominante ale scenei politice sunt supuse unei presiuni mai puternice decât până acum, iar salvarea partidelor-satelit pe care să le propulseze în Parlament oferindu-le locuri pe propriile liste doar pentru a conta pe o majoritate de susținere a guvernării nu par să mai fie suficiente.

Marile pericole care le pândesc pe partidele dominante ale politicii românești, PSD și PNL s-au arătat însă în ultimul an.

Asocierea voturilor din Parlament dintre PNL și PSD la legile controversate, precum cele care au oferit privilegii exclusiv politicienilor, înțelegerile pe Codul electoral, precum și absența unei opoziții combative, cu acțiuni concrete din partea PNL, îi fac pe cei mai mulți să considere că USL trăiește.

Nevoia de primenire a clasei politice, un alt fel de a face politică, cerute răspicat în stradă după „Colectiv”, au lăsat partidele mari față-n față cu propria viziune despre schimbare.

Scorul partidului condus de Nicușor Dan la alegerile din Capitală a arătat că o formațiune nouă se poate urca pe val. Fără structură în teritoriu, este improbabil că noul partid ar putea să revendice guvernarea în toamnă, nefiind clar nici dacă va intra în Parlament. PMP și M10, cu rezultatele modeste în vară, se încadrează în aceeași categorie.

Contracandidatul PSD și PNL în toamnă se prefigurează a fi la Palatul Victoria.

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș este mai bine perceput în acest moment decât partidele politice. O agendă a Executivului nestufoasă, concretă și bifată la termen a fost bine primită. O independență neașteptată față de solicitările partidelor referitoare la ordonanțe, chiar și atunci când s-au transformat în amenințări cu moțiunea de cenzură, au lăsat impresia că Guvernul Cioloș nu răspunde în poziția de subaltern pretențiilor venite din Parlament.

Rezistența la atacuri, mai cu seamă ale PSD din ultima vreme, contrabalansată cu riposte rostite pe ton ferm, cum a fost controversa Ghinea-Ponta, a întărit postura de independență a Cabinetului. 

Nu în ultimul rând, comunicarea transparentă și firescul din discursul celor mai mulți dintre membrii Cabinetului au creat impresia că la Palatul Victoria țara se gestionează de pe alte premise. Cel mai important, până acum nu au fost acuzații de corupție la adresa membrilor Cabinetului.

Sunt tot mai multe voci care vorbesc despre continuarea, și după alegeri, a activității Cabinetului Cioloș sau păstrarea lui Dacian Cioloș ca premier.

PSD și PNL se află în situația de a construi strategii de guvernare, cu alegerile bătând la ușă, în care caută supraviețuirea aliaților sateliți, a propriilor deficite de imagine, a controlului asupra administrației locale și centrale.

În acest răstimp, tehnocrații capată teren, iar o eventuală intrare a lor în politică ar răsturna ecuația jocului.

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook